Aproape 4000 de cazuri de infecții cu coronavirusul apărut în Wuhan și 110 decese înregistrate până luni dimineața. Acesta este bilanțul pandemiei în Suedia. O țară care, în ultimul timp, a pare pe buzele tot mai multor oameni, în România, dar și în Europa, în condițiile măsurilor drastice luate de majoritatea guvernelor lumii pentru a bloca răspândirea Covid-19.
De ce? În esență, pentru că în Suedia măsurile de distanțare socială nu presupun carantina generalizată. Barurile, restaurantele și chiar cluburile de noapte au rămas deschise. Oamenii încă circulă pe stradă, iar în parcuri părinții cu copii sunt încă priveliște destul de des întâlnită. E drept, începând de sâmbătă, au fost interzise și aici adunările publice de peste 50 de persoane. În Danemarca vecină, în schimb, nu mai sunt permise grupurile formate din peste 10 oameni, iar în Marea Britanie sunt interzise întâlnirile în afara locuinței.
Prin urmare, care este strategia guvernului de la Stockholm și ce are ea la bază?
BBC a radiografiat experiența aparte a Suediei din această perioadă. Jurnaliștii britanici observă că pe drumurile din Suedia, traficul este într-adevăr vizibil mai liniștit decât de obicei. Compania de transport public din capitala Stockholm a transmis că numărul de pasageri s-a redus la jumătate în special la metrou și cursele folosite de navetiști. Iar sondaje citate de BBC relevă faptul că tot aproape jumătate dintre locuitorii capitalei lucrează la distanță.
O companie finanțată de stat, care sprijină comunitatea de afaceri din Stockholm, estimează că în marile firme procentul celor care muncesc de acasă atinge chiar 90%, grație posibilităților oferite de tehnologie, dar și unei culturi specifice locului, care pormova deja de multă vreme flexibilitatea muncii.
„Fiecare irmă care are posibilitatea de a face acest lucru”, spune CEO-ul companiei publice, Staffan Ingvarsson, citat de BBC.
Cuvintele acestuia, notează jurnaliștii britanici, ating tocmai esența strategiei guvernamentale pe timp de pandemie: auto-responsabilitatea. Autoritățile și politicienii din domeniul sănătății publice speră în continuare să încetinească răspândirea virusului fără a fi nevoie de măsuri draconice.
Există mai multe recomandări decât reguli stricte, cu accent pe faptul de a sta acasă dacă ești bolnav sau în vârstă, pe spălarea regulată a mâinilor, evitarea călătoriilor neesențiale, precum și lucrul de acasă.
„Noi, adulții, trebuie să fim exact așa: adulți. Să nu răspândim panica sau zvonurile”, declara premierul suedez, Ștefan Löfven, recent, într-o declarație televizată.
„Nimeni nu este singur în această criză, dar fiecare persoană are o responsabilitate grea”, mai arăta oficialul.
Majoritatea suedezilor au urmărit și au aprobat discursul său, potrivit unui sondaj efectuat la nivel național.
Totodată, există și un nivel ridicat de încredere a populației în autoritățile lor, ceea ce, consideră multe voci, îi determină pe localnici să respecte regulile în mod voluntar.
Apoi, mai e chestiunea demografică. Potrivit BBC, aceasta poate fi un factor relevant în abordarea Suediei. Spre deosebire de țările mediteraneene, unde adesea locuiesc mai multe generații într-o gospodărie, mai mult de jumătate dintre gospodăriile suedeze sunt formate dintr-o singură persoană. Acest lucru contribuie la reducerea riscului răspândirii virusului în familii. Iar familia, s-a observat deja în numeroase țări, a fost principalul nucleu de răspândire rapidă a bolii.
Suedezii iubesc ieșirile în aer liber, iar oficialii consideră că menținerea oamenilor sănătoși, fizic și psihic, este un alt motiv pentru care se încearcă evitarea regulilor care impun baricadarea la domiciliu.
„Trebuie să căutăm să minimalizăm efectele asupra sănătății ale epidemiei de coronavirus și impactul economic al acestei crize de sănătate”, spune Andreas Hatzigeorgiou, de la Camera de Comerț din Stockholm. Potrivit acestuia, „comunitatea de afaceri de aici crede cu adevărat că guvernul suedez și abordarea suedeză sunt mai sensibile decât în multe alte țări.”
„Istoria va judeca”
Există însă și voci care încep să pună la îndoială abordarea unicat a țării lor.
„Cred că oamenii sunt predispuși să asculte recomandările, dar în acest tip de situație critică, nu sunt sigur că este suficient”, afirmă dr. Emma Frans, un epidemiolog de la Institutul Karolinska.
Ea solicită „instrucțiuni mai clare” pentru oameni despre cum ar trebui să interacționeze în locuri publice, cum ar fi magazinele și sălile de sport.
Și în timp ce afacerile încă merg bine pentru unii, alții se luptă. O populară frizerie din Stockholm și-a văzut numărul de clienți luând-o la vale, în ciuda eforturilor depuse pentru îmbunătățirea siguranței lor.
„Soția mea are și propria companie, așa că depindem destul de mult de noi înșine. Afacerile sunt proaste. Mai am facturi de plătit. Va trebui să apelăm la bănci”, spune proprietarul acesteia, citat de BBC.
Omul pune pariu că până și Suedia va schimba la un moment dat abordarea, prin impunerea unei carantine generalizate, lucru pe care, notează BBC, oficialii nu au exclus să îl facă în viitor.
Dr Emma Frans spune că istoria va fi judecător politicienilor și oamenilor de știință din Europa. „Nimeni nu știe cu adevărat ce măsuri se vor dovedi a fi cele mai eficiente”, arată aceasta.
