EXCLUSIV VIDEO | Prizonier în pușcăriile lui Putin: „Am fost implicat în activități subversive și lupta de gherilă”

„Trecere ilegală a frontierei”, „deținere ilegală de muniţie” și „terorism împotriva Federației Ruse” – sunt cele trei capete de acuzare pentru care un fost miner din regiunea Luhansk a fost conadmnat la 12 ani de închisoare.

Într-o mărturie filmată, publicată de Universul.net, Oleksi Sizonovici traduce chiar el acuzațiile aduse de Rusia: „am fost implicat în activități subversive, adică eram implicat în lupta de gherilă”. Inamici: cele două republici-marionetă inventate de trupele speciale rusești în estul Ucrainei – Republica Populară Luhansk și Republica Populară Donețk.

Pe Oleksi Sizonovici aventura l-a costat, potrivit propriilor spuse, trei ani de captivitate, de la 26 august 2016 până în 7 septembrie 2019, când Moscova și Kievul au făcut schimb de prizonieri considerat de unii ca spectaculos.

  • Conflictul din Donbas, declanșat acum peste cinci ani de Rusia pentru a împiedica apropierea Ucrainei de UE și NATO, a făcut peste 13.000 de victime și s-a soldat cu capturarea câtorva sute de ucraineni. Dar mai presus de asta, războiul din Donbas mai atrage atenția asupra unei realități care, din comoditate, din superficialitate sau pur și simplu din nepăsare, tinde uneori să se lase sedusă de anonimat: congruența dintre acțiunile hibride de propagandă și acțiunile militare hibride. Un detaliu important de reținut nu doar la Kiev, ci și la București, unde exercițiile de propagandă făcute de Kremlin, via ambasadă sau vectori mai bine sau mai prost camuflați, înfloresc și caută cu hărnicie cât mai mulți receptori.

În primul episod, Unuiversul.net a prezentat cazul special al unuia dintre primii ucraineni capturați în războiul din Donbas. Valentin a fost aruncat într-o închisoare din Rusia. Acolo se află și acum. Povestea lui, spusă de tatăl său – AICI. „A fost torturat prin electrocutare, a fost mimată împușcarea”.

„Condițiile au fost inumane. M-au supus torturii”

  • Numele, vârsta, ocupația.
  • Mă numesc Oleksi Ivanovici Sizonovici, născut în 23 martie 1956. Am fost miner. Am locuit în regiunea Luhansk, orașul Krasnodon. Ce să mai zic… Am lucrat și m-am calificat și ca electrician și mecanic radio. Nu știu ce vă mai interesează…
  • Când și în ce împrejurări ați fost arestat?
  • Pe teritoriul ocupat al regiunii Luhansk am fost implicat în activități subversive împotriva ”Republicii Populare Luhansk (RPL)/Republicii Populare Donețk (RPD)”, adică eram implicat în lupta de gherilă. Am fost arestat pe teritoriul regiunii Luhansk, apoi reprezentanții ”Ministerului Securității de Stat (MSS)”, se poate spune ai FSB (Serviciul Federel de Securitate al Federației Ruse – n.r.), care se aflau pe teritoriul Ucrainei, m-au transferat cu sacul în cap pe teritoriul Rusiei, în regiunea Rostov, și m-au predat reprezentanților FSB. Acolo am fost condamnat în trei dosare: trecere ilegală a frontierei, muniţie deţinută ilegal și terorism împotriva Federației Ruse. Am fost condamnat la 12 ani de închisoare, conform legislației ruse.
  • În timpul anului nu a existat nici o oportunitate de a lua legătura cu rudele. De asemenea, au fost ascunse de rude informațiile privind localizarea mea. Apoi, când m-au adus în regiunea Irkutsk, cu ajutorul consulului, doamna Diana Mikolaivna Ivanova, am luat legătura cu rudele și am început să primesc ajutor din partea statului ucrainean.
  • Ca urmare, în 2019, în cadrul ”schimbului 35 pentru 35”, din 7 septembrie, m-au transferat din Federația Rusă în Ucraina. Astfel am ajuns aici. Într-o trei luni am primit un apartament, mi-a fost acordată asistență medicală de recuperare-reabilitare, am trecut printr-un curs de tratament la ”Feofania” (Spitalul Clinic ”Feofania” – n.r.) și la ”Lisova Polyana” (Spitalul pentru veteranii de război ”Lisova Polyana” – n.r.). Am lucrat cu psihologii. Ce încă?…
  • Cât timp ați petrecut în Rusia în închisoare?
  • În închisoarea din Rusia mi-am petrecut 3 ani și 11 zile.
  • Ce acuzații au fost aduse?
  • Muniţie deţinută ilegal. Aceasta, conform legislației ruse, este prevăzută de art. 222 (al Codului Penal al Federației Ruse).
  • Dovezi au fost?
  • Dovezi au fost pe teritoriul regiunii Luhansk. Acest lucru nu are nimic cu Federația Rusă, este teritoriul Ucrainei ocupat de către Federația Rusă.
  • Ați fost capturat pe teritoriul Ucrainei pentru muniție deținută ilegal pe teritoriul Ucrainei?
  • Exact.
  • Conform legislației ruse?
  • Exact. Fiind deja pe teritoriul Ucrainei, am găsit pe internet informații cu privire la percheziții la mine acasă. Da, percheziții la domiciliu au fost, dar nu au găsit nimic la mine acasă, nimic absolut.
    Doar apoi, după ”arestare”, după un timp oarecare, am arătat locul muniției deținute. Dar aceasta nu a fost în condiții de domiciliu. În condiții de domiciliu aceasta ar fi fost o prostie. Eu le-am deținut pe teritoriul raionului Krasnodon în condiții de câmp pentru a evita accesul străin.
  • Deci v-au capturat pe teritoriul Ucrainei și v-au condamnat conform legislației Federației Ruse?
  • Da, m-au capturat în apropierea localității Rovenki. Eu am pregătit o astfel de acțiune subversivă pentru a împiedica mișcarea echipamentelor militare ruse. Acolo am și fost capturat. Am fost capturat în data de 27 august 2016.
    O lună am fost deținut în regiunea Luhansk, în subsolurile ”MSS” din regiunea Luhansk. Apoi, la 23 septembrie 2016 am fost transferat cu sacul în cap pe teritoriul Rusiei. Apoi, la 27 septembrie 2016 am fost, precum mi s-a spus, „legalizat” pe teritoriul Rusiei. Ulterior am fost transferat la Centrul de detenție preventivă nr. 4 FSB al Rusiei din Rostov.
  • Ce condiții ați avut în închisoare?
  • Timp de o lună condițiile au fost inumane. La Luhansk era doar o masă pe zi. De spălat, se putea… prin mare rugăminte… De bărbierit, nu se putea nicicum. Condițiile au fost inacceptabile pentru o viață de om. De asemenea, am fost supus agresiunii…
  • Ați fost supus torturilor?
  • Da, am fost supus torturii.
  • Unde? La Luhansk, în Rusia?
  • La Luhansk nu foarte dur, dar am fost supus… Când am ajuns în Rusia, când am picat în mâinile FSB al Rusiei, am fost supus bătăii, au folosit apă, am fost torturat chiar și prin electrocutare. Toate acestea, timp de patru zile.
  • Aceste tratament vi s-a aplicat la început, apoi gata?
  • Când eram deținut la FSB 4 (Centrul de detenție preventivă nr. 4 FSB al Rusiei din Rostov). Aveam masă de trei ori pe zi. Au fost persoane care aveau încheiate acorduri cu procurorul și erau puse într-o celulă cu mine în scopul colaborării cu FSB pentru a afla mai multe date de la mine.
  • Ce a știut familia despre dumneavoastră în perioada în care au fost deținuți? Știau unde sunteți?
  • Familia, din câte înțeleg eu acum, a fost sub presiune. Probabil chiar a fost luat telefonul și pus sub ascultare. Eu soției i-am zis, în caz de ceva, îi lăsasem unele numere de telefon pe care ar trebui să anunțe în cazul care eu voi fi capturat. Dar după ce am fost capturat, am înțeles că nu a sunat. Ea practic nu a avut telefon. Cu mine nu a luat legătura. Eu, la fel, nu am luat legătura cu ei. Timp de un an nu am avut nici o posibilitate, doar după ce am ajuns la Irkuțk, consulul Diana Mikolaivna a reușit să se întâlnească cu mine.
    Eu cred că în acel moment, când am fost capturat și telefonul meu a picat în mâinele lor, a fost lansat semnalul despre eșecul meu.
    Practic, aveam două canale de comunicare cu Kievul: unul (direct) cu Kievul și altul, de rezervă, prin soție.
  • Sunteți căsătorit oficial, aveți copii?
  • Oficial nu, căsătoria nu a fost oficializată. Am fost într-o relație, dar fără oficializarea, și am locuit la Krasnodon.
    Cu Kievul cum am reușit să stabilesc contacte? Căutând pe internet, când mergeam pe teritoriul controlat de Ucraina, de asemenea, căutam adrese, link-uri… Au fost multe panouri publice care mă ajutau în acest sens… În baza acestor date, colectate astfel – scriam notițe, făceam poze pentru a folosi numerele de telefoane sau să zicem poșta electronică. Astfel am găsit contactele necesare pe teritoriul controlat de către Ucraina. Și deja fiind acolo, la Luhansk, puteam face legătură prin aceste numere. Cu alte cuvinte, primind informații care ar putea fi de folos Forțelor Armate ale Ucrainei, eu le puneam pe internet. Astfel reușeam să țin legătura, doar într-o direcție, dar totuși era o legătură.
  • Cine din reprezentanții autorităților ucrainene v-au vizitat? Liudmila Denisova (însărcinat cu drepturile omului – n.r.)?
  • Da, Denisova. Ulterior am stabilit și țin și acum legătura cu Cabinetul Președintelui, cu persoane de acolo care comunică cu mine.
  • Cât de des vă vizitau reprezentanții autorităților ucrainene, Denisova?
  • Legătura cu mine o ținea Diana Mikolaivna Ivanova… Da, ea venea, am zis doar…
  • A fost o singură dată sau mai des?
  • Cu Diana Mikolaivna am avut două întâlniri. Apoi, consul, vice-consul a devenit Ușko Volodimir Bogdanovici, care de asemenea mă vizita. Ușko a efectuat o vizită. Nu știu ce îl împiedica să ajungă mai des. Acolo se află încă multe persoane din teritoriul Ucrainei.
  • Ce faceți în prezent, de când ați ajuns în Ucraina? Aveți un loc de muncă? Cum vă simțiți?
  • În prezent, fac tratament.
  • De recuperare-reabilitare?
  • Da, recuperare-reabilitare. Fiind în vârstă de 63 de ani, pensionar, sunt în proces de înregistrare a actelor aici, căci acolo (în teritoriile controlate de separatiști) nu există nicio posibilitate.
    Am decis să mă implic în activități media, în special folosindu-mă de Facebook. Am creat o pagină pe Facebook, unde, utilizând datele din media ucraineană, le împărtășesc cu toată lumea, cu cei care nu pot să se uite la TV sau să primească aceste informații din alte surse. Ei pot consulta aceste informații pe pagina mea.
  • Ce planuri aveți pe viitor?
  • Voi continua în spațiul informațional. Acesta este planul pentru viitor.
  • Nu planificați să vă întoarceți sau să aduceți familia de acolo?
  • Ar fi o prostie să mă întorc acolo.
  • Nu sperați că se va rezolva cumva această problemă?
  • Din câte cunosc eu, politica rusă transformată lumea în „zombi”. Nu mă vor înțelege.
  • Chiar dacă teritoriul va fi sub controlul Ucrainei?
  • Da, da… Cu alte cuvinte, mai întâi este nevoie să le oferi oamenilor posibilitatea de a compara toate acestea. Nu vorbesc despre construirea unui zid. Lăsați să vină, să vadă cum trăiește aici lumea. Eu sunt de acord să invităm pe oricine din regiunea Luhansk, Donețk ca să vadă cum trăiesc eu.
    La trei luni după eliberare am primit locuință, cu sprijinul fundației lui Pinciuk (Viktor Pinciuk, om de afaceri ucrainean – n.r.), lucru pentru care mulțumesc. Totodată a existat și un ajutor financiar de 100.000 de grivne pe care l-a asigurat statul. De asemenea, tratamentul este asigurat gratuit, toate acestea am trecut. Acum îmi tratez dinții și particip la cursul de recuperare-reabilitare.
    Multă lume care a trecut prin provocările războiului e într-o dispoziție de agresivitate. Acest lucru l-am simțit și eu. Atunci când am înțeles acest lucru, m-am adresat psihologilor pentru ajutor. Același lucru le recomand și altora. Am aflat multe de pe internet despre faptul că mulți dintre cei care au trecut prin Operația Antiteroristă ulterior comit infracțiuni. Să nu ezite să meargă la psihologi, care îi vor ajuta să-și găsească locul.
    Ce mai voiam să zic despre întâlnirea în format Normandia. Din punctul meu de vedere, toate aceste oferte, acestea toate sunt lucruri mărunte. Acum este important ca Rusia să-și retragă trupele armate din regiunile Luhansk și Donețk și de a restabili frontiera care a fost înainte de începutul ostilităților.
    Sunt de acord, lăsați să fie acolo forțele de menținere a păcii, dar la frontiera cu Rusia, nu la „frontiera” așa-numitei „Republici Populare Luhansk (RPL)”. Apoi se poate discuta despre alegeri în regiunile Luhansk și Donețk.
    Ce sugerează Putin cu gazele se poate discuta și mai târziu.
    Aș dori să mă adresez către mass-media din Europa ca să înțeleagă că Rusia face terorism ascuns. Au recurs la aceleași metode în Transnistria, Serbia, Afganistan, Cecenia, Georgia, acum își doresc să folosească Belarus, acolo lumea iese la proteste. Și este amuzant că în Belarus au apărut, conform rușilor, simpatizanții lui Bandera, precum zic ei.
    Există doar o metodă de a opri toate acestea – înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Când ea nu va avea venit pentru a finanța terorismul, se poate spune în toată lumea, doar atunci se va opri. Altfel Putin este de neoprit.

6 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here