John Bolton, în vârstă de 71 de ani, a ocupat funcția de consilier în domeniul securității naționale a președintelui american Donald Trump, în perioada 2018-2019. Într-un interviu pentru DER SPIEGEL, pe care îl vom reda pe larg, el vorbește despre relația lui Trump cu femeile-lider și despre rădăcinile conflictului său cu cancelarul german Angela Merkel.
DER SPIEGEL: Domnule Bolton, Donald Trump începuse să arunce săgeți în direcția cancelarului german Angela Merkel, încă de pe vremea în care doar unul dintre mulții candidați republicani la funcția de președinte. Politicile lui Merkel privind refugiații, spunea el la acea vreme, au fost un „dezastru pentru Germania”. Este o impresie greșită sau Trump e mai degrabă obsedat de cancelarul german?
Bolton: Relațiile lui Trump cu cancelarul Merkel și (fostul premier britanic) Theresa May au fost două dintre cele mai dificile pe care le-am văzut. Cred că există un element de dificultate ridicată (în relația) cu liderii femei ai altor țări. Dar cu Merkel, este cam complicat – tatăl președintelui era german, așa că poate avea ceva de-a face cu asta Există însă și motive politice. Relațiile comerciale dintre SUA și UE au reprezentat o sursă majoră de controverse între SUA și Germania. Apoi apare problema sprijinului acordat NATO și acordului potrivit căruia fiecare stat membru ar trebui să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare, capitol la care Germania este în urmă.
DER SPIEGEL: Totuși, Trump are conflicte similare cu o serie de alți lideri mondiali. S-ar putea ca să aibă pur și simplu o problemă cu femeile?
Bolton: Cred că acesta este un factor dar are o problemă cu o mulțime de lideri aleși democratic, bărbați sau femei. El pare să aibă relații mai bune cu figuri autoritare decât cu mulți dintre cei care sunt aleși în țările democratice.
DER SPIEGEL: Cum ați explica asta?
Bolton: O parte din dificultatea lui Trump în afacerile internaționale este absența, în cazul său, a unei baze filosofice. Nu are filosofie. Acesta a fost un factor de natură să complice lucrurile, la nivel general. Sunt un republican conservator. El nu este. Dar el nu este nici liberal-democrat. Tinde să confunde relațiile personale cu liderii străini cu relația bilaterală de bază dintre SUA și țara respectivă.
DER SPIEGEL: În vizitele sale în SUA, Merkel s-a prezentat intenționat ca un fel de anti-Trump, cum ar fi în discursul pe care l-a susținut la Universitatea Harvard, în timpul căruia a adus laude multilateralismului. L-a enervat asta pe Trump?
Bolton: Nu, pentru că nu cred că știe ce este multilateralismul.
DER SPIEGEL: De ce Trump nu are niciun interes în cooperarea cu partenerii de lung parcurs ai Americii?
Bolton: Există un efort constant al comentatorilor politici din SUA și Europa de a-l înțelege pe Trump sau de a defini o doctrină Trump. Nu ar mai trebui să-și piardă timpul! Nu există nicio doctrină Trump. Decizia luată dimineața pe o anumită problemă poate fi diferită după-amiaza, ea depinzând în mare măsură de considerente politice. Îl interesează în primul rând realegerea sa.
DER SPIEGEL: În Europa, a existat o dezbatere semnificativă cu privire la cel mai bun mod de a-l aborda pe Trump. Președintele francez, Emmanuel Macron, de exemplu, i-a invitat pe Trump și pe Prima Doamnă, Melania, la un restaurant luxos din Turnul Eiffel. Cu toate acestea, Merkel nu a făcut nici un efort să-l răsfețe. Care abordare este mai bună?
Bolton: Toată lumea trebuie să aleagă cu ce se simte cel mai confortabil. Cred că Macron s-a gândit că, dacă poate stabili o relație personală bună cu Trump, ar putea traduce asta într-un avantaj pentru Franța. Nu cred că i-a reușit.
DER SPIEGEL: De când s-a mutat Trump la Casa Albă, guvernul german a fost îngrijorat de faptul că ar putea introduce tarife punitive la automobilele germane. Până acum, totuși, nu și-a pus în practică amenințările. A dispărut această problemă de pe masă?
Bolton: Nu e niciodată în afara mesei. Lui Trump îi plac tarifele, iar ele pot fi impuse fără aprobarea Congresului. Îi place acestă abordare în negocierile internaționale. Adevăratul obiectiv care ar trebui să fie abordat este amenințarea comună reprezentată de China, care fură proprietatea intelectuală europeană în același ritm în care fură proprietatea intelectuală americană, se angajează în transferuri forțate de tehnologie și discriminează chiar toate companiile străine.
DER SPIEGEL: O altă dispută între Statele Unite și Germania este proiectul conductei Nord Stream 2. Este vorba, într-adevăr, despre îngrijorări serioase că Germania și Europa și-ar putea crește excesiv dependența față de Rusia? Sau este vorba mai mult despre afaceri și speranțele americanilor de a vinde natural american în Europa?
Bolton: Este o combinație din cele două. El a vorbit despre impunerea de sancțiuni tot timpul, dar nu a făcut-o niciodată. Cred că ar fi oprit conducta. Dar încă nu s-a terminat. Încă este posibilă oprirea Nord Stream 2. Strategic, este (un proiect) dăunător Europei și Statelor Unite.
DER SPIEGEL: Există o imagine celebră de la Summit-ul G-7 din Canada, din aprilie 2018. O arată pe Merkel sprijinită pe o masă, cu Trump în fața ei, ținându-și brațele încrucișate și arătând nefericit. Erați chiar lângă el. Vă mai amintiți despre ce vorbeați?
Bolton: Da, nu a fost confortabil. Din câte îmi aduc aminte, nu cancelarul Merkel vorbea cu Trump în acel moment, ci președintele Macron. Dar acesta este doar un detaliu istoric. Pentru mine demonstrează două lucruri. Primul: de ce nu-mi plac aceste comunicate la întâlnirile G-7 și G-20. Cred că se taie mulți copaci pentru nimic. Al doilea – în acest caz, înghesuindu-l pe Trump, la propriu și la figura, într-un colț, i-au creat o stare de nemulțumire care a persistat pe întregul proces. Nu la mult timp după ce a fost făcută acea poză, când eram din nou în Air Force One, Trump și-a retras aprobarea pentru comunicat. Era prima dată când se întâmpla asta vreodată. Un lucru pe care l-am făcut, ca răspuns la asta, a fost să pregătesc în avans comunicatul pentru următorul summit NATO, din iulie 2018, astfel încât să nu mai rămână nimic pentru de decis ori negociat.
DER SPIEGEL: Scriați că Trump s-a referit la Merkel drept „dansatorul de step”, un termen care ar putea fi cel mai bine tradus ca „răstălmăcitor de cuvinte”.
Bolton: Da. Lui Trump îi plăcea să zică: „Tap, tap, tap, tap”. Vă amintiți, chiar și Barack Obama afirma, în interviurile date când era președinte, că mulți dintre aliații noștri din NATO erau „profitori” („freeloaders” – orig.). Totuși, spre deosebire de Trump, el spunea că creșterea cheltuielilor de apărare era voluntară. Pe de altă parte, Trump a făcut un punct important în acest sens și a avut un succes considerabil în creșterea cheltuielilor de apărare agregate ale membrilor NATO.
DER SPIEGEL: Va retrage Trump SUA din NATO dacă va fi reales?
Bolton: Este foarte greu de prezis. În acest moment, el are o abordare dură pe China. Dar, dacă este reales, cred că este cu totul posibil să se întoarcă imediat spre amicul său Xi Jinping și să încerce să înceapă din nou negocierile pentru un acord comercial. Soarta Hong Kong-ului și o varietate de alte subiecte vor coborî din nou (pe agendă).
DER SPIEGEL: Președintele este la fel de imprevizibil pentru echipa sa la fel ca pentru restul lumii?
Bolton: Se poate spune asta. După summitul NATO din iulie 2018, zburam spre Londra pentru a ne întâlni cu Theresa May, iar apoi spre Helsinki pentru celebra întâlnire cu Putin. Trump a spus delegației de presă, în drum spre aeroport: Știți, dintre toate aceste întâlniri, cel mai ușor ar putea fi cu Vladimir Putin. Cine ar fi crezut asta? Răspunsul este: Nimeni altcineva n-ar fi crezut asta, cu excepția lui Donald Trump!
DER SPIEGEL: Trebuie Germania și restul Europei să fie responsabili pentru securitatea și apărarea lor națională în viitor?
Bolton: Europa ar trebui să-l vadă pe Trump ca o anomalie în politica americană. Ceea ce face Trump nu este politică și, deoarece nu reflectă o filosofie, nu va fi atât de greu să se revină la normal. Partidul Republican consideră că Europa nu trebuie lăsată pe cont propriu când vine vorba de apărare. Problema cu Uniunea Europeană este că există o mulțime de retorici cu privire la politicile de securitate puternice, dar nu sunt multe de urmat. Îi auziți lideri europeni spunând iar și iar: „Ne vom apăra”. Dacă nu sunt atenți, vor apărea alții în America, precum Trump, care vor spune: „Bine, mergeți mai departe”.
DER SPIEGEL: Cât de fiabilă este alianța NATO?
Bolton: Cred că alianța rămâne puternică. Dar Europa ar comite o mare greșeală dacă ar lua-o ca și cum SUA protejează Europa. Asta ar intra în viziunea Trump asupra lumii, cum că vă apărăm și, prin urmare, trebuie să ne plătiți mai mult. Cert este că vorbim de o alianță de apărare reciprocă. Viitorul pe termen lung al alianței depinde în parte de examinarea unor sugestii, precum cele ale fostului premier spaniol, José María Aznar, care a spus că trebuie să facem NATO globală și să aducem înăuntru Japonia, Australia, Singapore, Israel.
DER SPIEGEL: Președinția lui Trump a afectat reputația Statelor Unite?
Bolton: Există pagube. Dacă Trump pierde în noiembrie, aceasta va fi o sarcină majoră pentru administrația Biden. Dar, de asemenea, depinde de Partidul Republican să ne asigurăm că nu vom mai sfârși mergând cu un alt candidat (ca Trump) în viitor. Cea mai mare consolare pe care o pot oferi europenilor și altora este ceea ce Winston Churchill spunea odată: „Puteți conta întotdeauna pe americani pentru a face ceea ce trebuie – după ce au încercat orice altceva”. Ce facem acum este să încercăm orice altceva.
DER SPIEGEL: Unii democrați sunt îngrijorați de faptul că Trump ar ignora pur și simplu o înfrângere la urne și va rămâne la Casa Albă.
Bolton: Nu văd nicio dovadă în acest sens. Dacă ar fi fost așa, aș fi spus-o în carte. Este capabil de aproape orice. Însă acesta este un aspect a ceea ce numim Sindromul Trump de Alienare („Trump Derangement Syndrome” – orig.): Totul, toate analizele politice, sunt definite de Trump, de ceea ce Trump face sau nu face. Analiza se oprește în acel punct.
DER SPIEGEL: Care este cea mai mare teamă a dumneavoastră, dacă ar trebui să i se acorde lui Donald Trump încă patru ani în funcție?
Bolton: Mă tem că influența liderilor autoritari ar putea crește într-un al doilea mandat.
DER SPIEGEL: Ați publicat cartea și pentru a-l împiedica pe Trump să obțină un al doilea mandat. Mulți americani spun că, dacă asta ar fi fost adevărata dumneavoastră intenție, atunci ați fi depus mărturie în audierile organizate în cadrul procedurii de destituire.
Bolton: Nu cred că ar fi făcut vreo diferență. Democrații au dorit un război partizan și l-au obținut. În Senat, era nevoie de votul a două treimi, ceea ce ar fi însemnat că au nevoie de multe voturi republicane. Dar au primit doar unul. Cred că orice aș fi spus în Senat s-ar fi irosit.
DER SPIEGEL: După publicarea cărții dumneavoastră, Trump a spus că, dacă ar fi mers pe mâna dumneavoastră, SUA s-ar fi implicat în mai multe războaie până acum.
Bolton: (râde) Acesta este genul de comentariu infantil care, în opinia mea, înjosește instituția prezidențială. Doar nu voi răspunde la asta.
DER SPIEGEL: Cum ar trebui să fiți privit? Ca un erou care a părăsit funcția din cauza convingerilor sale? Sau ca un trădător care se răzbună pentru că a fost concediat, așa cum a pretins Trump?
Bolton: Faptul că președintele a făcut acest gen de argumente demonstrează ideea mea. Sunt implicat în politica și guvernul american de la 15 ani. Am dus pliante și a sunat la uși pentru Barry Goldwater, în 1964 …
DER SPIEGEL:… candidatul republican la președinție dn acel an.
Bolton: Filosofia mea a fost consecventă de atunci. Am servit în patru administrații republicane, în calitate de senior. Cu tot respectul, controversa mediatică se va disipa în 50 de ani. Jucătorii vor fi plecat de la fața locului. Cartea va fi încă acolo.
DER SPIEGEL: Există șanse ca Trump să câștige alegerile în noiembrie?
Bolton: Absolut. El este în urmă acum – în mare parte, din cauza îl arătau în urmă. Exista un consens universal cu privire la Ziua alegerilor, inclusiv în sediul campaniei Trump, că el va pierde. În opinia mea, nu ar trebui să subestimăm niciodată capacitatea Partidului Democrat de a pierde un scrutin.
