În contextul scăderii dramatice a rezultatelor elevilor români la testele PISA, avem în față un adevăr „sumbru”, spune sociologul Daniel David. Analfabetismul funcțional va afecta societatea și țara pentru decenii de acum încolo, când generațiile compromise de un sistem educațional care este la pământ vor ajunge pe piața muncii. Cea mai mare problemă este la nivelul de pregătire al profesorilor și la neadaptarea școlii la cerințele digitale ale noii generații, spune și psihologul Aurora Liiceanu.
Testele PISA arată un nivel tot mai avansat al analfabetismului funcțional, al neputinței elevilor de a face legături între noțiuni, materii și a pune în practică ceea ce ar trebui să învețe la școală. Elevii testați de PISA au 15 ani acum, peste trei ani vor avea drept de vot, vor susține admiterea la facultate și în cinci ani, cei mai mulți dintre ei vor intra pe piața muncii, care are cu totul alte cerințe decât ceea ce se predă la școală.
În contextul acesta, ne întrebăm ce se va alege de societatea românească în următorii ani? Am vorbit cu sociologul Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, și cu psihologul Aurora Liiceanu, cercetător senior la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.
Universul.net: Ce se alege de societatea românească peste 5-10-15 ani?
Daniel David: Va fi o societate tot mai puțin competitivă și care nu folosește potențialul de inteligență și creativitate pe care îl avem. Noi ne irosim prin componenta proastă educațională. Vorbim de o viitoare piață a muncii mai puțin competitivă și mai puțin performantă, care va avea impact asupra competitivității țării. România ar trebui să fie, din punct de vedere economic și ca voce socială în Uniunea Europeană, la nivelul mărimii teritoriului și populației, ori noi ne aflăm tot timpul pe penultimele locuri. Asta din cauza acestor instituții slabe pe care le avem și care nu folosesc potențialul oamenilor, dimpotrivă, îl distorsionează. Vorbim de oameni care au potențial de inteligență și creativitate la fel ca cei din spațiul vestic. În schimb, noi producem analfabeți funcționali.
Ce ar trebui făcut în condițiile astea?
Daniel David: Trebuie schimbat curriculumul și reantrenați profesorii pentru un nou curriculum și pentru un nou stil de predare. Degeaba ne dăm peste cap, nu avem ce face altceva, acolo trebuie să modificăm. Se irosește potențialul, se folosesc modalități de predare care se potrivesc generației „baby boomer” și generației X, pentru niște oameni care trăiesc într-o altă viziune a lumii, într-o viziune digitală, iar profesorii nu înțeleg acest lucru. Este sumbru, dacă nu se iau măsuri urgente, este o problemă de securitate națională și trebuie făcute schimbările.
Aurora Liiceanu: Profesorii intră cu note mici în sistem. Ei nu mai sunt dascăli, sunt funcționari
Universul.net: Care sunt cauzele decăderii sistemului de învățământ?
Aurora Liiceanu: Eu cred că cel mai mare dezastru este în Educație. Resursa umană care formează tinerii nu este de calitate foarte înaltă. Avem cadre didactice care au note extrem de mici la examenele de intrare în sistem și ele sunt, de asemenea, produsul educației noastre. Deci formarea profesorilor pentru a deveni o resursă umană de calitate este o problemă. Pe elevi cine îi formează? Familia și școala. Ori, familia este și ea într-o situație în care există o prăpastie între generații.
Am citit că elevii de nota 10 de astăzi nu ar putea să treacă testele care erau susținute în 1985, pentru că sunt foarte prost pregătiți. Și nivelul de cerințe în învățământ a scăzut foarte mult. Probabil că dacă le dădeai teste foarte grele, numărul de analfabeți funcționali era uriaș. Și așa este foarte mare, am înțeles că e undeva în jur de 41%.
Universul.net: De ce este o prăpatie tot mai adâncă între ce se predă în școală și ce se cere pe piața muncii?
Aurora Liiceanu: Pentru că profesorii, resursa umană din Educație, nu se adaptează la modernitate și nici nu vor să se schimbe mare lucru. Ei merg pe vechea idee de predare cum ar fi să citească lecția, nu există o interactivitate, care este foarte importantă pentru a dezvolta flexibilitatea și cunoștințele copiilor. Elevii trebuie să învețe să asocieze lucrurile, ori acest lucru nu se face pentru că cere efort și pregătire. Mulți nici nu sunt dascăli, sunt niște funcționari cu o motivație neoptimă față de ceea ce fac.
Toate părțile sunt implicate: familie, profesori elevi, și niciunul din aceste elemente nu este la nivelul corespunzător, toate trei sunt la pământ. O să ajungem o țară de analfabeți, iar ministerul Educației nu-și pune problema, bineînțeles. Funcționarii rămân ancorați într-o mentatlitate de lipsă de calitate a învățământului.
Citește și: Reabilitarea Educației, posibilă urmând modelul aplicat Armatei
Universul.net: Mai este și problema politizării sistemului de educație
Aurora Liiceanu: Educația a avut și cel mai mare număr de miniștri care s-au schimbat, e politizat sistemul, inspectorii școlari au fost numiți politic. Toate acestea au contribuit pentru că omul politic la noi nu este avansat pe competență, ci pe atașamentul față de partid.
Universul.net: În plus, în 30 de ani, s-a schimbat și profilul copiilor.
Aurora Liiceanu: Copilul digital are cu totul alt tip de cultură. Spre exemplu, tinerii care fac vlogging și care ajuns să câștige mult peste părinții lor. Nu are nicio legătură cu vechiul sistem tradițional de educație, cu ideea de cultură generală. Școala a devenit un factor de socializare și nu un factor de cunoaștere.
