Progresul realizat de BioNTech în căutarea unui vaccin împotriva coronavirusului a fost de fapt doar un derivat al obiectivului real al cercetătorilor de aici, scrie Der Spiegel, care atrage atenția asupra ambiției mult mai mari a companiei: revoluționarea luptei împotriva cancerului, cu tehnologia sa de ARNm.
<< Momentul cu greu ar fi putut fi unul mai bun. Numărul infecțiilor cu coronavirus a crescut la un nivel oribil, la fel și numărul deceselor cauzate de virus, când veștile au atins o anvergură globală: Un nou tip de vaccin este eficient la 90% împotriva COVID-19.
„Aceste date ne aduc un pas mai aproape de o posibilă soluție pentru actuala pandemie globală”, spune Uğur Șahin, medic și CEO al BioNTech, compania de biotehnologie din Mainz care a dezvoltat vaccinul împreună cu firma farmaceutică americană Pfizer. Cele două companii așteaptă în prezent aprobarea organismelor de reglementare din Statele Unite.
S-ar putea ca descoperirea să nu însemne doar începutul sfârșitului crizei corona, ci să și schimbe radical întreaga abordare a dezvoltării vaccinului. Persoanele care primesc seruri dezvoltate cu această tehnologie sunt injectate cu o moleculă ambalată care conține un plan de construcție sub formă de ARN mesager sau ARNm.
Aceste molecule sunt absorbite de celulele din corp, după care ARNm le determină să producă o proteină specifică. Totuși, această proteină este „străină” de corp și este atacată de celulele imune – dezvoltând astfel imunitatea.
„Un rezultat istoric”
Cercetarea tehnologiei se desfășoară de zeci de ani datorită potențialei sale eficacități în combaterea tuturor tipurilor de boli, inclusiv a cancerului. Iar acum, în contextul luptei împotriva virusului SARS-CoV-2, BioNTech și Pfizer au dovedit că funcționează.
„Acesta este un rezultat istoric, primul vaccin ARNm care prezintă eficacitate intermediară”, spune imunologul Nicholas Jackson, de la Coalition for Epidemic Preparedness Innovations , o alianță internațională pentru impulsionarea cercetării în privința vaccinului. În cazul în care nu apare niciun obstacol, susține Jackson, acest rezultat pozitiv ar putea deschide o nouă eră în efortul de a folosi tehnologiile ARNm la bolile infecțioase.
Norbert Pardi, profesor asistent de cercetare la Universitatea din Pennsylvania, este de acord. În comentariile sale pentru DER SPIEGEL, el spune: „Este fantastic ca vaccinul ARNm să functioneze atât de bine”. Sunt șanse, mai crede el, să fie aprobate din ce în ce mai multe vaccinuri de tip ARNm împotriva cancerului și a bolilor infecțioase, în următorii ani.
Cercetătorii au apelat la tehnologia ARNm pentru producerea de vaccinuri și pentru că metodele tradiționale sunt atât de laborioase. Astfel de vaccinuri sunt produse folosind virusuri slăbite sau fragmente din ele. De exemplu, pentru producerea vaccinului antigripal, 500 de milioane de ouă sunt folosite în fiecare an pentru reproducerea virusului gripal. În plus, această abordare s-a dovedit ineficientă în lupta împotriva anumitor boli infecțioase, cum ar fi SIDA sau febra dengue și încă și mai puțin în producerea unui vaccin pentru pacienții cu cancer.
Ca atare, părea cu atât mai atractiv să programăm celulele din corp să producă vaccinul, prin introducerea ARNm care conține schema de construcție adecvată. Cercetătorii au început să experimenteze această abordare în urmă cu mai bine de trei decenii, injectând ARNm străin în animalele de laborator, care apoi au implementat schema și au produs substanța străină în celulele lor musculare.
Un vaccin împotriva cancerului?
Dar, după un început încurajator, puține au fost progresele înregistrate în ultimul timp pe acest teren. Motivul: ARNm s-a dovedit a fi extrem de instabil, de multe ori descompunându-se imediat după injectare sau a dispărând complet. Scopul devenise acela de a folosi trucuri moleculare pentru a ambala ARNm în așa fel încât să-și poată găsi drumul în celule fără a fi deteriorat. Abia în ultimii 10 ani, spune Pardi, inovațiile tehnice și finanțarea cercetării au transformat ARNm într-un „instrument terapeutic promițător”.
Experta Özlem Türeci și soțul ei, Uğur Șahin, au participat la această cercetare. Cuplul spera să descopere metode îmbunătățite pentru tratarea tumorilor, iar și la început au visat să poată produce un vaccin împotriva cancerului.
Baza acestei viziuni: Când țesutul canceros începe să crească, sunt produse celule anormale care par străine sistemului imunitar. Türeci și Șahin au comparat țesutul sănătos cu țesutul anormal de la un anumit pacient cu cancer și au reușit astfel să găsească acele celule care păreau străine. Apoi au produs ARNm care conține un plan pentru aceste structuri străine. De asemenea, au îmbunătățit ARNm, astfel încât să ajungă, de fapt, la celulele-țintă din corp.
Într-un studiu, Türeci și Șahin au administrat ARNm adecvat la 13 pacienți care sufereau de melanom malign și au constatat că sistemul imunitar al fiecărui pacient a răspuns. Opt dintre ei nu au experimentat nicio remisiune în 12 până la 23 de luni după aceea. Tratamentul nu poate preveni cancerul, dar poate ajuta la tratarea acestuia și la prevenirea metastazelor.
Trucul constă în faptul că fiecare pacient primește un mADN perfect adaptat profilului genetic al cancerului de care suferă. Aceste imunoterapii personalizate împotriva cancerului încă sunt considerate experimentale, dar rezultatele studiului inițial au fost atât de promițătoare încât Türeci, Șahin și echipa lor au reușit să își publice rezultatele în iulie 2017 în revista Nature. Aproape doi ani mai târziu, un pacient american în vârstă de 52 de ani, suferind de cancer de piele, a primit tratamentul experimental BioNTech, după care a declarat, pentru Nature: „De fapt, asistam la reducerea celulelor canceroase sub ochii mei”.
Sigur că asemenea declarații ar trebui luate întotdeauna cu prudență, dar în aceste zile, zeci de companii și universități fac cercetări în domeniul tehnologiei. Sunt în curs studii clinice cu vaccinuri ARNm, care vizează, printre altele, cancerul de sân, pulmonar, de prostată și cancerul de colon.
1,3 miliarde de doze
În ianuarie, însă, Türeci și Șahin au intrat cumva pste noapte în cursa pentru un vaccin contra coronavirusului, odată ce și-au dat seama de gravitatea pandemiei care se apropie. La BioNTech, au asamblat o echipă care inițial avea 40 de oameni. Pe baza secvenței genetice a virusului, acea echipă a dezvoltat rapid 20 de posibili candidați la vaccin și a început să îi testeze pe animale de laborator, restrângând câmpul potențialelor seruri. În același timp, BioNTech a apelat la gigantul farmaceutic Pfizer, cu oferta de a face echipă pentru faza de studiu clinic.
Până în prezent, peste 43.500 de persoane au luat parte la studiul de fază III. Unii dintre participanți au primit două injecții cu un placebo la distanță de trei săptămâni, iar ceilalți au primit candidatul la vaccin. Nici subiecții testului, nici medicii participanți nu știau cine a primit ce. Odată ce un total de 94 dintre subiecții testului au făcut COVID-19, datele au fost analizate pentru prima dată de experți independenți. Conform acelei analize, vaccinul a oferit „mai mult de 90%” de protecție, după cum se menționează în comunicatul de presă.
Dar ce e cu celelalte vaccinuri pe baz de ARNm, aflate în competiție directă cu BioNTech? Franz-Werner Haas, CEO al companiei de biotehnologie Curevac, din Tübingen, a declarat pentru DER SPIEGEL că produsul companiei sale s-a dovedit a fi sigur la toate nivelurile de dozare testate. Studiul decisiv pentru aprobare, a spus el, va începe înainte de sfârșitul anului. Iar compania de biotehnologie Moderna, din Cambridge, Massachusetts, spune Norbert Pardi, ar putea în curând să prezinte „rezultate similare” cu cele ale BioNTech.
Până când acest lucru se va întâmpla, totuși, toate privirile sunt îndreptate către compania de biotehnologie din Mainz, pionierul ARNm. În ciuda faptului că vaccinul trebuie depozitat și transportat la minus 70 grade Celsius, în ciuda faptului că fiecare doză trebuie să coste aproape 20 USD în SUA și, în ciuda eficacității sale, care nu este încă dovedită în mod concludent, stocul din acest vaccin e epuizat până la sârșitul anului 2021; fiecare dintre cele 1,3 miliarde de doze proiectate. >>
