Analiză BBC: Cum a schimbat Donald Trump fața lumii în cei patru ani la Casa Albă

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că America este „cea mai grozavă țară din lume”. Un sondaj realizat recent arată, însă, că președintele nu a reușit să facă prea multe pentru imaginea țării în străinătate, scrie BBC, citat de Digi24.ro, care publică o amplă analiză despre cei patru ani de mandat la Casa Albă.

Sondajul de opinie a fost realizat de institutul Pew Research Center, în vara anului 2020, în 13 ţări: Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Coreea de Sud, Spania, Suedia şi Marea Britanie.

Conform sondajului, dintre toţi liderii mondiali, preşedintele american are cea mai mică cotă de încredere: doar 18% din totalul celor chestionaţi au declarat că ar avea încredere în Donald Trump.

Totodată, în multe țări europene, procentul publicului cu o viziune pozitivă despre SUA este cel mai scăzut din ultimii aproape 20 de ani. În Marea Britanie, 41% au avut o opinie favorabilă despre SUA, în timp ce în Franța a fost de 31%, cea mai mică din 2003, iar în Germania doar 26%.

Un motiv pentru lipsa de încredere în SUA l-a reprezentat felul în care guvernul american a gestionat criza provocată de pandemia de coronavirus. Doar 15% din cei chestionaţi au fost de părere că Statele Unite au gestionat bine această situaţie.

Despre problema schimbărilor climatice

Este greu de precizat ce crede, cu adevărat, Donald Trump despre problema schimbărilor climatice, pe care a numit-o, iniţial, ”o farsă scumpă”, pentru ca apoi să declare că este ”un subiect serios” şi care este „foarte important pentru mine”.

Președintele american i-a consternat pe oamenii de știință în 2017, anunțând retragerea Americii din acordul climatic de la Paris, în cadrul căruia aproape 200 de țări s-au angajat să mențină creșterea temperaturii globale sub 2 grade C prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

SUA este al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după China, iar cercetătorii au avertizat că, dacă Trump va fi reales, ar putea deveni imposibil să țină sub control încălzirea globală.

Cu toate acestea, mai multe mine de cărbune americane s-au închis, determinate de concurența gazelor naturale mai ieftine și de eforturile statului de a sprijini energia regenerabilă. Cifrele guvernamentale arată că sursele regenerabile au produs mai multă energie decât cărbunele în SUA în 2019, pentru prima dată în mai bine de 130 de ani.

Ieșirea Americii din acordul climatic de la Paris intră formal în vigoare la 4 noiembrie, a doua zi după alegerile prezidențiale. Joe Biden s-a angajat să adere la pact dacă va câștiga alegerile.

Temerile că retragerea SUA ar determina un efect de domino nu s-au concretizat, deși unii observatori cred că aceasta a netezit calea Braziliei și Arabiei Saudite pentru a bloca progresele în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon.

Problema granițelor închise pentru unii

La doar o săptămână după ce a devenit, oficial, preşedinte, Trump a închis granţiele americane pentru cetăţenii a şapte ţări majoritar musulmane.

În prezent, SUA impune restricţii drastice de călătorie pentru cetăţenii din 13 state.

Astfel, dacă ar exista un simbol al politicii de imigrare a administraţiei Trump, acesta nu ar putea fi decât „marele şi frumosul zid” construit la graniţa cu Mexicul.

Până la data de 19 octombrie, lungimea zidulului era de aproape 600 de kilometri, conform autorităţilor SUA. 

Numărul de migranţi clandestini arestaţi la graniţa SUA-Mexic a atins un maxim istoric în anul 2019. Cei mai mulți erau din Guatemala, Honduras și El Salvador, unde violența și sărăcia îi determină pe oameni să caute azil și o nouă viață în altă parte.

De asemenea, dacă în 2016 SUA accepta un număr total de 85.000 de refugiaţi, în 2017, primul an de mandat al lui Trump, numărul a scăzut la 54.000.

În 2021, numărul maxim va fi de 15.000, cea mai mică valoare de la lansarea programului pentru refugiaţi de către SUA, în 1980.

Cum a evoluat fenomenul ”fake news”

Chiar dacă nu el a inventat termenul de „fake news”, Trump a fost cel care l-a făcut atât de popular.

Trump a folosit pentru prima oară expresia „fake news” într-o postare pe Twitter din decembrie 2016. De atunci, el a mai folosit această expresie de peste 2.000 de ori, conform unei monitorizări.

În timpul cursei prezidențiale de la Casa Albă din 2016, „știri false” însemnau rapoarte neadevărate precum cel despre Papa Francisc care îl aproba pe Trump pentru președinție.

Președintele a folosit frecvent termenul „știri false” pentru a ataca știrile cu care nu este de acord. În februarie 2017, Trump a numit mai multe agenții de presă „inamicii poporului american”.

Termenul de „fake news” a fost apoi preluat şi de alţi lideri din ţări precum Thailanda, Filipine, Arabia Saudită sau Bahrein. Alţi şefi de stat au invocat şi ei aşa-numitele „fake news” pentru a justifica acţiunile represive şi violenţele îndreptate împotriva opozanţilor politici sau jurnaliştilor. 

Războaiele fără sfârșit ale Americii și acordul cu Orientul Mijlociu

În discursul său din februarie 2019 privind Starea Uniunii, președintele Trump s-a angajat să retragă trupele americane din Siria, declarând: „Națiunile mari nu duc războaie interminabile”.

Totuși, SUA încă mai au militari în ţări precum Afganistan ori Irak, deşi numărul acestora a scăzut semnificativ în timpul administraţiei Trump.

În martie 2020, armata SUA a început retragerea din Afganistan.

De asemenea, SUA încă mai are o prezenţă militară, chiar dacă limitată la 500 de militari, în Siria, pentru protejarea câmpurilor petroliere.

A BBC graph showing the number of US troops overseas between 2008 and 2020

Președintele Trump a încălcat deciziile președinților anteriori și a mutat ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim în 2018, recunoscând orașul, inclusiv estul său ocupat, drept capitală a Israelului.

Luna trecută, Trump a salutat „zorii unui nou Orient Mijlociu”, când Emiratele Arabe Unite și Bahrain au semnat acorduri de normalizare a relațiilor cu Israelul – o mișcare pe care SUA au intermediat-o. Aceasta a fost probabil cea mai semnificativă realizare diplomatică a administrației Trump. Cele două state din Golf sunt a treia și a patra națiune arabă din Orientul Mijlociu care recunosc Israelul de când și-a declarat independența în 1948.

În pragul unui război cu Iranul

Anul 2019 a început cu riscul izbucnirii unui război SUA-Iran, după asasinarea generalului iranian Qasem Soleimani. Acesta fusese comandantul unităţii de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, specializate în operaţiuni externe clandestine.

Iranul va fi considerat pe deplin responsabil pentru viețile pierdute sau daunele suferite la oricare dintre facilitățile noastre. Vor plăti un PREȚ foarte MARE! Acesta nu este un avertisment, este o amenințare”, a postat Trump pe Twitter în ajunul Anului Nou, 2019.

După moartea lui Soleimani, Iranul a ripostat, lansând peste douăsprezece rachete balistice la două baze americane din Irak. Peste 100 de soldați americani au fost răniți, iar analiștii au considerat că cele două state se află în pragul războiului.

Chiar dacă nu a izbucnit un război, tensiunile dintre cele două ţări au culminat cu doborârea, de către iranieni, deasupra Teheranului, a unui avion de pasageri ucrainean. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au murit.

Cum s-a ajuns la asta? În urma unei serii de calcule greșite reciproce făcute pe fondul neîncrederii.

SUA și Iranul s-au aflat în conflict încă din 1979, când șahul susținut de SUA a fost răsturnat și 52 de americani au fost luați ostatici în interiorul ambasadei SUA.

În mai 2018, Trump a intensificat tensiunile prin abandonarea unui acord nuclear din 2015, în temeiul căruia Iranul a fost de acord să-și limiteze programul nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor economice.

Apoi a pus în aplicare ceea ce Casa Albă a numit „cel mai dur regim de sancțiuni impuse vreodată” – conceput pentru a-i obliga pe liderii Iranului să încheie un acord mai mult pe placul său.

Teheranul a refuzat să se conformeze. Sancțiunile au aruncat economia Iranului într-o recesiune severă, iar până în octombrie 2019, costul alimentelor a crescut cu 61% față de an și prețul tutunului cu 80%. Iranienii au organizat proteste pe scară largă o lună mai târziu.

Conflictul comercial cu China

Preşedintele Donald Trump a decis, la începutul lui 2017, retragerea Statelor Unite din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), semnat împreună cu alte 12 state, inclusiv Japonia, Malaysia, Singapore, Australia, Mexic şi Canada. 

Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) a fost unul dintre cele mai ample acorduri comerciale negociate de fostul preşedinte Barack Obama şi a reprezentant una dintre priorităţile sale economice pentru Statele Unite.

Trump a catalogat acest acord drept un „dezastru”.

China a beneficiat cel mai mult de această decizie.

A urmat apoi un dur război comercial între SUA şi China, în care primele două economii mondiale şi-au impus reciproc taxe de ordinul a sute de miliarde de dolari pentru diverse produse comerciale.

În 2019, companiile americane au importat mai puţin din China, comparativ cu 2016, pentru a evita tarifele ridicate impuse de administraţia Trump. Cu toate acestea SUA continuă să importe mai mult decât exportă.

În plus, Trump i-a înfuriat şi mai mult pe chinezi, atunci când în decembrie 2016 a făcut referire directă, într-un discurs, la preşedintele Taiwanului, fapt ce a pus capăt unei politici impuse în 1979 când relaţiile formale între Washington şi Taipei au încetat.

China vede Taiwanul ca o provincie a sa şi nu îl recunoaşte drept un stat independent.

De asemenea, administraţia americană a decis în septembrie interzicerea aplicaţiilor chinezeşti TikTok şi WeChat, care nu mai pot fi descărcate în SUA. Compania de telecomunicaţii Huawei a fost şi ea pusă pe lista neagră a companiilor care prezintă o ameninţare directă la securitatea Statelor Unite.

De asemenea, Trump a botezat COVID-19 drept „virusul chinezesc” şi a acuzat Beijingul că a declaşat actuala pandemie de coronavirus, fapt care i-a iritat profund pe liderii chinezi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here