În ultimii patru ani, s-au perindat pe la Ministerul Educației nu mai puțin de opt miniștri. În prezent, suntem la al 24-lea ministru al Educației în 22 de ani. Pe fondul crizelor politice din ultima vreme, a guvernelor schimbate și de două ori pe an, cea mai importantă funcție din sistemul de Educație a fost ocupată pentru perioade scurte de timp de miniștri care fie nu au făcut sau nu au avut timp să reformeze ceva, fie au reformat în așa fel încât au debusolat tot sistemul preuniversitar.
În tot acest timp, profesorii și elevii au rezistat cum au putut, educația mergând din inerție mai departe. Testele PISA au fost ultima problemă a tuturora. În schimb, modificarea legii educației și servirea clientelei de partid au primat.
Să luăm una dintre cele mai controversate modificări făcute în ultimii patru ani, de la rezultatele PISA din 2015 și până acum. Anul trecut, la inițiativa fostului ministru Liviu Pop, ministerul a renunțat, fără nicio bază legală, la cumpărarea de manuale prin licitație publică și a centralizat realizarea manualelor școlare la Editura Didactică și Pedagogică, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației. La șefia acestei edituri, Pop a numit-o pe Maria Mihaela Nistor, plătită cu un salariu de aproximativ 2.300 de euro, potrivit Newsweek.
Practic, tot efortul de reformă curriculară care pornise în 2012-2013 cu primele licitații de manuale pentru clasele primare a fost abandonat peste noapte. Ca să compenseze pentru lipsa de manuale de pe o zi pe alta, în vara anului 2018, Editura Didactică şi Pedagogică a redactat conţinutul manualelor pentru 40 de discipline, tipărind peste 2.6 milioane de exemplare pentru elevii de clasele I , a II-a şi a VI-a.
Editura subordonată ministerului a încasat de la stat peste 7,5 milioane de euro pentru acestea. Manualele, însă, au avut greșeli grave de redactare, iar editura a trimis erate și a retipărit manualul de Geografie cu totul, ceea ce a mai adăugat 400.000 de lei la costuri inițiale.
L-am contactat pe fostul ministru al Educației (29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018), Liviu Pop, să vedem ce crede despre rezultatele PISA și despre contribuția sa la dezastrul din sistemul de Educație.
Pop nu regretă nimic și continuă pledoaria pentru manualul unic, iar vina pentru rezultatele PISA o pune pe seama Legii Educației din timpul mandatului lui Daniel Funeriu. În particular, în perioada în care a fost în vigoare această lege, a fost pentru singura dată când România a înregistrat performanțe mai bune la testele PISA.
„Legea Educației din 2011, angajată prin răspundere de către guvernul Boc a produs acest dezastru în sistemul de învățământ. E o dovadă în plus că legile trebuie dezbătute în Parlament, nu un guvern vremelnic să își angajeze răspunderea”, a declarat Pop. Doar că, surpriză: Legea a fost modificată semnificativ ulterior, prin ordonanțe de urgență date de guvernele PSD, nu prin Parlament.
Întrebat ce a făcut ca ministru al Educației și dacă el consideră că a greșit cu ceva, Pop a răspuns că, din punctul său de vedere, a făcut tot ceea ce a putut: „Nu am greșit cu nimic, îmi pare rău că nu am făcut toate lucrurile în mandatul meu de ministru pentru că principala problemă este baroniada manualelor și auxiliarele care nu sunt autorizate și stau în școli”. Pop insistă pentru adoptarea legii manualului unic în Camera Deputaților.
„De ce nu-i întrebați pe cei care i-au crescut pe copiii aceia care au dat testele respective?”
Am vorbit și cu ministrul care l-a înlocuit pe Liviu Pop la Educație, Valentin Popa (29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018), rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, care a spus că în opt luni nu prea avea ce să facă pentru sistem. În răspuns s-au strecurat și câteva greșeli de exprimare.
„Am văzut, într-adevăr că este o scădere. Nu am fost ministrul Educației decât opt luni de zile anul trecut. De ce nu-i întrebați pe cei care i-au crescut pe copiii aceia care au dat testele respective? Din păcate, la mine rezultatele se pot vedea la următorul test PISA, eventual, dar nu am avut timp să facem prea multe modificări pe partea de învățământ preuniversitar. Nu putem să remarcăm decât că a scăzut interesul și s-a polarizat și mai tare învățământul preuniversitar între un învățământ de excelență concentrându-se pe olimpici, în detrimentul marei mase a elevilor care din păcate au avut parte de o educație mai deficitară”, a spus ministrul.
Întrebat dacă în mandatul său de ministru a făcut ceva ca performanțele elevilor să crească, Popa a răspuns: „Nu am avut cum să fac așa ceva, să crească performanțele, pentru că creșterea salariilor cadrelor didactice se poate reflecta într-o perioadă de timp mult mai lungă: 5-10-20 de ani. Nu ai cum să atragi cadre didactice pentru preuniversitar într-un timp de opt luni și să schimbi calitatea corpului profesoral. De asemenea, nici motivarea elevilor nu poți să o schimbi în timp de opt luni. Pentru aceasta trebuie să iei niște măsuri și să poți monitoriza timp de 5-10-20 de ani. Despre PISA, nu se vor modifica radical rezultatele, din punctul meu de vedere, în următorii ani. Nu cred că vom fi neapărat tot în scădere”, a spus Popa.
Fostul ministru a mai adăugat: „Noi nu avem un învățământ care să fie centrat pentru a avea rezultate bune la testele PISA. Avem un învățământ axat în principiu pe excelență și pe memorare, cu toate carențele pe care le cunoaștem cu toții. Până vom schimba ceva în această cutumă mai avem mult. Nici nu a fost schimbat ceva în ultimii ani. Din păcate nu am reușit să degrevez de numărul imens de ore sistemul preuniversitar pentru ca profesorii să se ocupe mai mult de elevi și să facă școala atractivă”, a mai spus Popa.
Pregătirea pentru testele PISA în școlile din România
În ceea ce privește pregătirea pentru aceste teste, mai multe voci din sistem atrag atenția că în școlile românești nu se face pregătire pe modelul PISA. „Mesajul profesorilor pentru elevi este să nu le ia în serios pentru că oricum nu se trec în catalog”, a povestit un profesor de liceu pentru Universul.net.
„Am stat de vorbă cu elevii, mi-au spus asta. E vorba de modul și seriozitatea abordării acestor testări și care sunt școlile unde au avut loc. De asemenea, programa noastră, curriculum-ul sunt altfel decât în țările care au punctaj mare la aceste teste. Spre exemplu, cursurile de economie și business încep abia de prin clasa a X-a la noi și asta pentru că optează elevii din liceu pentru ele. La ei, educația economică începe din clasa a V-a. În plus, niciun test pe care îl susțin elevii români la școală nu se aseamănă cu tipul de probleme din testele PISA. Comparăm mere cu pere aici, nu au nicio legătură”, a explicat profesorul.
Fostul ministru al Educației, Pavel Năstase, spune că testele PISA ar trebui tratate ca orice examen din școală și ar trebui făcute cursuri de pregătire pe modele PISA, pentru ca elevii români să facă față mai bine. Aceasta nu este, însă, o soluție de sistem, ci o soluție pe termen scurt.
„România să ia în serios aceste teste care afectează evident imaginea României și cred că există soluții ca elevii care sunt selectați să participe la aceste teste să fie și pregătiți în mod corespunzător”, a spus Năstase.
Fostul ministru al Educației (4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017) spune că trebuie un antrenament special pentru PISA, având în vedere că nu prea se aseamănă cu testele care se dau în școlile din România.
„În acest sens, se face selecția loturilor de elevi care vor participa, să fie un proiect la nivel național în care acești copii să fie pregătiți de un lot de profesori care să fie la rândul lor antrenați pentru aceste teste. Trebuie ca oamenii aceștia să fie și cointeresați. Eu vă spun că aceste teste nu sunt deasupra pregătirii elevilor noștri din România. Nu sunt teste foarte grele, dar ca orice concurs, sunt un pic atipice față de orice teste pe care le dau ei la clasă. De asta vă spun că din ce știu eu, cei de la PISA publică subiectele din anii precedenți și elevii trebuie să fie pregătiți de profesorii lor. Au fost țări cu rezultate slabe, care au aplicat această metodă”.
Fostul ministru recomandă să nu aruncăm vina, pentru că în școli, „nivelul conținutului raportat la nivelul de predare din România… aceste teste sunt pe medie, nu sunt deasupra ca să spunem că noi nu predăm ce se cere la testele PISA. Programele noastre școlare au inclus tematicile respective, nu suntem pe dinafară”.
Întrebat ce a făcut ca ministru al Educației pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor, Năstase a răspuns: „Nu, eu vă spun ce îmi propusesem să fac tocmai pentru a îmbunătăți aceste rezultate, dar nu am apucat. Când ești revocat, nu poți să spui domnule, eu mai stau o lună că mai am ceva de terminat”.
Andronescu: „Sunt la o conferință, nu le-am văzut”
Ecaterina Andronescu, ministrul cu cele mai multe mandate la Educație și care a dat cele mai controversate OUG-uri de modificare a Legii Educației, a evitat să comenteze pe seama testelor PISA: „Sunt la o conferință, nu le-am văzut”.
Daniel Funeriu, ministrul Educației în mandatul căruia elevii români au avut o creștere a rezultatelor la testele PISA, spune că responsabilitatea pentru dezastrul de azi este a PSD. „Imbecilizarea adusă de pesedizare a cotropit de multă vreme universitățile iar acum a ajuns la clasă și schimonosește mințile copiilor noștri”, a scris acesta pe Facebook.
Într-o altă postare, Funeriu le-a transmis părinților să le mulțumească „pesediştilor pentru cataclismul educaţional în care ne aflăm”.
„După ce au masacrat Legea 1 totul a luat-o la vale. Puzderia de ONG-uri din educație au produs zero rezultate la nivel sistemic. Miliardele de euro tocate de acestea din POSDRU și altele asemenea au servit la concedii la Milano liderilor de proiect și atât. Mă aștept la o creștere semnificativă la testele PISA 2021: pentru prima dată vor intra în evaluare copiii care au făcut clasa pregătitoare”, a atenționat Funeriu.
Anisie: Noi nu trebuie să căutăm vinovaţii
Actualul ministru al Educației, Monica Anisie, consideră că nu este corect să fie pusă problema cine este vinovat de aceste rezultate, ci e nevoie să fie identificate soluţii.
„Cred că nu numai Ministerul Educaţiei ar putea fi responsabil de acest lucru, ci toţi factorii care influenţează educaţia, de la părinte, la elev, la profesor, la inspectorat, la minister şi aşa mai departe. Dar aici noi nu trebuie să căutăm vinovaţii, noi trebuie să găsim soluţiile pentu rezolvarea acestor situaţii. Cred că nu este corect să punem problema cine este vinovat, aşa putem să dăm vina pe tot ce a fost înainte, dar nu cred că asta este soluţia să găsim vinovaţi şi să nu căutăm soluţii”, a explicat Monica Anisie.
Foto: INQUAM/Liviu Chirică
[…] Fost ministru: Avem un învățământ axat pe excelență, nu pe rezultate bune la testele PISA. Pr… […]
[…] Fost ministru: Avem un învățământ axat pe excelență, nu pe rezultate bune la testele PISA. Pr… […]