Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că, prin Comitetul de reglementare, întrunit miercuri, a luat în discuţie şi a aprobat solicitarea Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, de modificare a licenţei pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare pe care aceasta o deţine, informează news.ro.

Modificarea licenţei este necesară având în vedere că blocurile G1 şi G2 din CET Brăila, care aparţin Sucursalei Electrocentralei Chişcani şi care au o putere electrică instalată de 227 MW, respectiv de 210 MW şi o putere termică instalată de 58 MW fiecare, au fost declarate în stare de indisponibilitate de lungă durată„, arată ANRE într-un comunicat.

Reprezentanţii autorităţii spun că ANRE efectuează o analiză a capacităţilor de producere existente în vederea identificării diferenţelor dintre puterea instalată şi cea disponibilă, „pentru o evaluare cât mai corectă a capacităţilor de producere a energiei electrice”.

Profitul brut al Complexului Energetic Oltenia a crescut de peste cinci ori în primul semestru, la 188,98 milioane lei, în timp ce afacerile au urcat cu 7%, la 1,51 miliarde lei.

CE Oltenia are circa 13.000 de angajaţi.

Ministerul Energiei deţine 77,15% din acţiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acţiuni. Restul acţiunilor aparţin Electrocentrale Grup (0,84%) şi Societăţii pentru Închiderea – Conservarea Minelor.

Complexul Energetic Oltenia, un mamut aflat într-o situație financiară dezastruoasă, ar mai putea fi salvat prin impunerea unei fuziuni prin absorbție de către profitabila Hidroelectrica, potrivit unui document obținut de HotNews.ro. Însă prețul pentru această salvare ar fi ca profitul Hidroelectrica să meargă pe plata obligațiilor de miliarde de lei ale CE Oltenia, companie care oricum se va închide în câțiva ani.

În cazul în care fuziunea nu ar fi aprobată, atunci consumatorii ar suporta costurile, printr-un ajutor de stat de 5 miliarde de lei, în perioada 2020-2026. Nici așa lucrurile nu ar fi prea simple, din cauză că ajutorul nu va fi aprobat în timp util de Comisia Europeană, iar ministerul va trebui să ceară o garanție de stat urgentă, pentru obținerea unui credit prin Ministerul Finanțelor, de 1,2 miliarde de lei, pentru CE Oltenia.

Într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii ”Se întâmplă acum”, de la B1Tv, Gheorghe Boza, președintele Complexului Energetic Oltenia, a confirmat că este reală dezbaterea din presă privind soluțiile pe care se caută privind salvarea Complexului. 

”Problema cea mai gravă cu care CE Oltenia s-a confruntat în ultimii doi ani a fost explozia costului certificatului de CO2, pe care CE Oltenia îl plătea ca să funcționeze. Din punct de vedere operațional, Complexul are rezultate pozitive financiare, este o companie care are un rating bun, nu indică niciun semn de insolvență.

Însă, explodând costul certificatului de CO2 pe care îl achiziționăm pe Bursa germană, am ajuns astăzi să cumpărăm de 1,6 miliarde RON certificate”, a explicat Boza. 

Întrebat dacă  există vreo șansă prin care complexul să fie dus în insolvență, directorul CE Oltenia a răspuns: ”Dacă acest colos industrial, cel mai mare producător de energie din România, nu va găsi soluția de rezolvare a acestui cost de certificat de CO2, va ajunge, din păcate, în imposibilitatea de a-și plăti certificatul de CO2”. 

La rândul său, deputatul PNL Dan Vîlceanu, a explicat ce înseamnă din punct de vedere economic și social posibila împingere în insolvență a Complexului Energetic Oltenia.

”Sunt momente în care CE Oltenia dă aproximativ 30% din energia care se consumă în România. Gândiți-vă ce ar însemna ca în momentul în care ai nevoie de CE Oltenia, 30% din energia necesară funcționării României să nu mai existe. Deci, practic, sistemul energetic național n-ar mai funcționa”, a spus Vîlceanu.

Încă de acum câțiva ani, Guvernul ar fi trebuit să ia măsuri pentru ca unitățile de la CE Oltenia să fie înlocuite treptat cu centrale rentabile pe gaze și energie regenerabilă, care să preia și o parte din cei 13.000 de angajați. Practic trebuiau făcute investiții. Nu a luat nimeni absolut nicio măsură. La lipsa investițiilor se adaugă și un management absolut dezastruos, fapt dovedit de rapoartele Curții de Conturi și ale Corpului de Control al Ministerului Energiei. În sectorul energetic nu s-a mai făcut nicio investiție serioasă de mulți ani, în ciuda avertismentelor lansate de specialiști, care au tot spus că se poate ajunge la blackout. Nu este suficient că nu s-a făcut nicio investiție, fiind din ce în ce mai dificil ca piața să acopere necesarul de consum, acum Ministerul Energiei vrea să îngroape cu totul sectorul energetic, prin distrugerea Hidroelectrica. Precizăm că de aproape trei luni, România este importatoare net de energie electrică, pe fondul reducerii producției hidro din cauza unei hidraulicități scăzute.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here