Anul bifurcațiilor. Moduri în care companiile au apucat-o pe căi diferite, în 2020

Sursa: Pexels

„Dacă, la începutul anului 2020, îi întrebai pe directorii executivi de companii ce-i ținea treji noaptea, veneau cu lista obișnuită: cum să-și adapteze modelele de afaceri la o lume în schimbare, să reconfigureze lanțurile de aprovizionare în mijlocul disputelor geopolitice, să nu rămână în urmă din punct de vedere tehnologic, să-i atragă pe angajații cei mai străluciți și să nu-i îndepărteze pe consumatorii și investitorii din ce în ce mai preocupați de lucruri precum justiția socială sau schimbările climatice. Cum, cu alte cuvinte, să se asigure că compania lor se alătură celor sau rămâne printre firmele superstar care domină din ce în ce mai mult peisajul corporativ, în loc să rămână în coada lungă a plutonului. Dacă le pui aceeași întrebare acum, când cel mai tulbure an din memoria vie e la sfârșit, răspunsurile vor fi cu atât mai mult cam aceleași”, scrie The Economist.

<< Pandemia a schimbat unele lucruri. Companiile s-au angajat într-un experiment uriaș în ceea ce privește trecerea la munca de la distanță în masă (și pot, mai mult sau mai puțin) și în ceea ce privește capacitatea lanțurilor globale de aprovizionare de a rezista întreruperilor pe scară largă (idem). Șefii au trebuit să învețe să-și conducă afacerile pe măsură ce studiile pe care le au și abilitățile de gestionare a crizelor au fost testate. Profilul șefilor de resurse umane a crescut.

Dar coronavirusul a accelerat pur și simplu schimbări care se produseseră deja în lumea afacerilor (așa cum s-a întâmplat în majoritatea dimensiunilor vieții de zi cu zi). Procedând astfel, a lărgit trei rupturi în peisajul corporativ mondial.

Prima a avut legătură cu a face firmele mari și puternice încă mai puternice – adesea pentru că acele firme furnizează produse și servicii pe care s-a bazat experimentul de autoizolare. Ceea ce ținuse mai degrabă de confort – livrarea la domiciliu a Amazon, software-ul de birou Microsoft, bazat pe cloud, apelurile video ale Zoom, o seară pe Netflix – a devenit o necesitate pentru munca la distanță, în timpul zilei, și o viață tolerabilă, după aceea. Companiile slabe – sau cele care păreau puternice numai datorită umflării cifrelor – s-au trezit expuse în virtutea a cea ce reprezentau și au rămas pe marginea drumului.

Investitorii, plini de numerar și ahtiați după profit, într-o lume a ratei dobânzilor aproape de zero, au aruncat suma-record de 3,6 trilioane de dolari, capital nou, în firmele nefinanciare cu șansa de a supraviețui pandemiei. Banii au venit către companii chiar și în industriile pe care covid-19 a amenințat se le scufunde, cum ar fi navele de croazieră și călătoriile aeriene – atâta timp cât aceste companii dăduseră lovitura consolidându-și dominația pre-pandemică. În aprilie, Carnival Cruise Lines a strâns datorii și capitaluri de tip equity în valoare de 6,25 miliarde de dolari, în ciuda faptului că este ca un vas petri în contextul covid, iar Boeing a vândut obligațiuni în valoare de 25 de miliarde de dolari, în luna mai, fără să țină cont de faptul că avionul său 737 MAX, cel mai bine vândut, era încă ținut la sol după două accidente tragice, produse în 2018 și 2019. Dolarii au curs într-o frenezie a ofertelor publice inițiale care amintesc de 1999, reaprinzând amintirile exploziei dotcom care a urmat.

Acest lucru a ajutat la exacerbarea unei alte divergențe: între exuberantul Wall Street, unde indicii bursieri au revenit, de la prăbușirea din martie, la un nivel de maxim absolut, și Main Street, plină de întreprinderi cu obloanele trase. Raliul bursier alimentat de tehnologie a împins capitalizarea de piață a companiei Apple peste 2 trilioane de dolari și a permis valorii de piață a Tesla să depășească un rival gigant după altul din piața producătorilor auto, lăsându-i pe toți în praf.

A treia ruptură – între tehnosferele occidentale și chineze – s-ar fi extins chiar și în absența covid-19. Președintele american, Donald Trump, încearcă să-i facă să se poticnească pe titanii tehnologici chinezi aproape de la preluarea mandatului în 2016 – cu succes în cazul Huawei (care face echipamentele de telecomunicații 5G și este perceput de spionii americani ca o amenințare la adresa securității naționale), mai puțin când a fost vorba de TikTok (ceea ce îi face pe adolescenți să chicotească servind videoclipuri prostești). Poate că succesorul său, Joe Biden, va reduce tonul anti-chinez al lui Trump, dar nu și suspiciunea regimului comunist. Pe măsură ce geopolitica sfâșie pe mai departe în bucăți lanțurile de aprovizionare în 2021, companiile care au deservit atât piețele occidentale, cât și pe cele chineze vor fi din ce în ce mai forțate să facă o alegere între cele două tabere. E cazul firmelor de semiconductori din Taiwan, al giganților energetici sau ASML, o firmă olandeză cu monopol în echipamentele de fabricare a cipurilor mai puțin cunoscute, care anul acesta a depășit Siemens, devenind cel mai mare concern industrial din Europa. Directorii executivi nu ar trebui să se bazeze pe un somn odihnitor. >>

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here