Recent, Muntenegru a primit un răspuns deprimant din partea Comisie Europene, și anume faptul că UE nu poate să ajute mica țară din Peninsula Balcanică să își ramburseze datoriile către China.
Candidată la aderare, Muntenegru se află în prezent într-o situație fără ieșire. Va avea dificultăţi în acest an cu serviciul unui împrumut în valoare de 1 miliard de euro acordat de China în 2014 pentru a demara construcţia primului tronson din autostrada care va lega portul Bar de ţara vecină Serbia.
În aceste condiţii, luna trecută, vicepremierul muntenegrean Dritan Abazovic a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să ajute Muntenegrul să îşi refinanţeze creditul luat de la China, împrumut contractat de precedentul Guvern de la Podgorica, în ideea de a proteja o ţară candidată la aderarea la UE, pentru a nu deveni dependentă de China.
Întrebat despre această solicitare de ajutor, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fiecare ţară este liberă să adopte propriile decizii de investiţii, dar a adăugat că „UE nu rambursează împrumuturi contractate de la terţe părţi”.
În consecinţă, Muntenegru va trebui să găsească singur o scăpare din „labirint”.
Țară cu o populaţie de 622.000 de locuitori, Muntenegru avea anul trecut o datorie externă în valoare de 4,33 miliarde euro, sau 103% (105%, potrivit altor date) din Produsul Intern Brut, iar capacitatea sa de rambursare a datoriilor a fost afectată de pandemia de COVID-19, care i-a lovit principala sa sursă de venit, turismul.
Autostrada care va face legătura dintre portul Bar de la Marea Adriatică de ţara vecină Serbia este în prezent în mijlocul unei dezbateri cu privire la influenţa Chinei în Europa, atât în rândul ţărilor membre UE cât şi în rândul ţărilor care aspiră să adere la blocul comunitar, precum Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania.
- CITEȘTE ȘI: Deși curtează China de peste un deceniu, Ungaria nu prea are „lipici” la banii lui Xi Jinping
Pe măsură ce Beijingul îşi promovează strategia „O centură. Un drum”, ţările sărace din Asia şi Africa au profitat de împrumuturile atractive oferit de China şi promisiunea unor proiecte transformatoare de infrastructură.
Comisia Europeană a spus că influenţa chineză este un motiv de îngrijorare. „UE este preocupată de efectele socio-economice şi financiare pe care le-ar putea avea unele investiţii chineze. Există riscul unor dezechilibre macroeconomice şi dependenţei datoriilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar.
Capcanele Beijingului
Muntenegru ar putea deveni acum pildă pentru cei care vor să se aventureze printre capcanele modelului chinez de cooperare, crede Pawel Paszak, cercetător al Ministerului polonez al Apărării și expert în studii de război al Warsaw Institute.
Acesta a abordat subiectul într-o analiză CEPA.
🔹 Povestea a început în 2014, când Exim Bank din China a dat undă verde unui împrumut de 687 milioane de euro guvernului din Muntenegru pentru construcția tronsonului de 41 km a autostrăzii Bar-Boljare, cu dobândă de 2% și rambursare pe douăzeci de ani. Banca chineză s-a angajat să furnizeze 85% din finanțare, în timp ce restul de 15% (120 milioane de euro) ar fi trebuit să fie furnizat de autoritățile locale. Contractul pentru finalizarea proiectelor a fost atribuit companiei China Communication Construction Company (CCCC), o filială a China Road and Bridge Corporation (CRBC), iar lucrările oficiale au început în noiembrie 2015.
Încă de la început, a fost clar că proiectul va fi unul solicitant, având în vedere terenul montan al Muntenegrului. Drumul necesita 20 de poduri și 16 tunele. Costurile suplimentare neașteptate și fluctuațiile de preț au crescut semnificativ povara financiară a proiectului, care atinge acum aproape de 1 miliard de dolari. Aceasta este o provocare serioasă pentru o țară cu un PIB de puțin peste 5,5 miliarde de dolari și care a fost puternic afectată de recesiune în 2020. Recesiunea determinată de pandemie a ridicat datoria publică la aproape 105% din PIB-ul muntenegrean în 2020, potrivit Băncii Mondiale.
Costisitoarea autostradă a atras numeroase critici în rândul opoziției și al societății civile, care au arătat riscurile de dependență excesivă de China, alocarea necorespunzătoare a resurselor și nesustenabilitatea. Proiectul chinez a urmat un model familiar: contractul pentru un proiect de infrastructură este acordat unei companii chineze cu foarte puține informații disponibile publicului privind condițiile și rentabilitatea. Contractele sunt negociate pe o bază bilaterală, interguvernamentală, ceea ce agravează riscurile de fraudă și corupție.
Prezența Chinei în Balcani nu se limitează, însă, la Muntenegru. În deceniul 2010-2020, China și-a dublat eforturile de a-și întări profilul într-o regiune care suferă profund de lipsa investițiilor în infrastructură. Structurile de stat anemice, nivelurile ridicate de corupție și relațiile ambigue cu Occidentul au creat un teren fertil pentru companiile chineze, cu sprijin diplomatic puternic.
Investițiile în curs includ construcția unui pod finanțat de UE în Pelješac, Croația (340 milioane de euro), autostrada Pojate-Preljna și Novi Sad-Ruma (Serbia, 850 milioane de dolari), autostrada Preljina-Pozega (Serbia, 500 milioane de euro), autostrada Kicevo-Ohrid (Macedonia de Nord, 375 milioane de euro) și autostrada Banja Luka-Prijedor (Bosnia și Herțegovina, 297 milioane de euro). Companiile chineze sunt, de asemenea, responsabile de finalizarea tronsonului sârbesc al căii ferate de mare viteză Belgrad-Budapesta (943 milioane de euro), de metroul din Belgrad (3 miliarde de euro) și de centrala electrică Kostolac B3 (293 milioane de dolari). Mai mult, în 2019, a început construcția parcului industrial din Borca (330 milioane de euro), care va deveni cel mai mare proiect de acest gen din Europa Centrală și de Est.
Pentru China, proiectele de infrastructură motivate politic din Balcani oferă contracte profitabile întreprinderilor sale de stat și construiesc legături politice și economice. În multe cazuri, lipsa evaluărilor rentabilității plasează țările beneficiare într-o poziție vulnerabilă, așa cum demonstrează exemplul Muntenegrului.
Cu toate acestea, problemele întâmpinate de autoritățile din Podgorica au potențialul de a crește gradul de conștientizare cu privire la dezavantajele modelului chinez de cooperare. Prin urmare, este crucial pentru UE să ofere o finanțare suficientă pentru infrastructură, care să ofere beneficii mai mari companiilor și comunităților locale.
UE acordă deja subvenții și împrumuturi preferențiale prin Banca Europeană de Investiții (BEI), la fel ca și prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Și pentru Muntenegru există puțină lumină la sfârșitul tunelului, deoarece Comisia Europeană a oferit fonduri pentru alte proiecte de infrastructură prin Planul său economic și de investiții de 9 miliarde euro pentru Balcanii de Vest, adoptat anul trecut. 🟦
