Din avanposturile PSD, Iohannis și Orban proclamă decesul epocii Dragnea-Dăncilă

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Șeful statului și premierul au participat, marți, împreună la ceremoniile de preluare a mandatului de la patru ministere-cheie: Externe, Interne, Apărare și Justiție. Împreună, aceste instituții au format o scenă de pe care, practic, Klaus Iohannis și Ludovic Orban au tras oblonul peste perioada întinsă de la Dragnea până la Dăncilă.

Ocazie cu care, Iohannis și Orban au dat și mesajele esențiale cu privire la profilul actului de guvernare din următoarele 12 luni, mai ales din perspectiva sinergiei Președinție-Guvern. Un element care a lipsit cu desăvârșire în ultimii trei ani și jumătate, perioada guvernării PSD-ALDE fiind marcată de o ruptură fără precedent între palate.

Nu întâmplător au fost alese de către Iohannis cele patru ministere. Sunt aceleași care au fost la originea celor mai puternice tulburări din perioada PSD-ALDE, pe ambele dimensiuni ale politicii: internă și externă.

De la scandalul mutării ambasadei la Ierusalim și eșecul de la ONU, la antagonizarea Comisiei Europene, vulnerabilizarea relației Guvernului de la București cu SUA și până la controversele legate de înzestrarea armatei, ori subminarea statului de drept și justiției.

Startul colaborării Președinție-Guvern, dat la MAE

În acest sens, primul semnal a venit chiar de la prima ceremonie de predare-preluare a mandatului de ministru la care a participat și Iohannis, cea de la Ministerul Afacerilor Externe.

„România va avea o singură politică externă care este condusă de președintele României și aplicată de guvern și MAE”, i-a transmis Ludovic Orban lui Klaus Iohannis, la evenimentul la care au mai participat fostul șef al diplomației, Ramona Mănescu, și succesorul său, Bogdan Aurescu.

Un aspect întărit și de șeful statului: „După mulți ani în care politica externă a fost afectată de guvernări eșuate, am ajuns într-o zonă în care putem să fim optimiști că Președintele și Guvernul României vor colabora loial, așa cum este scris în Constituția României”.

De la pupitrul instalat la MAE, președintele a reamintit că în timpul guvernării dominate de PSD diplomația de la București a avut câteva eșecuri răsunătoare: „Știți foarte bine care sunt dosarele ratate de guvernarea pesedistă și aș menționa poate numai dosarul ONU unde am avut o poziție de start foarte bună și, în final, nu ne-am atins obiectivul, și altele pe care nu vreau să le menționez acum fiindcă le cunoașteți foarte bine”.

Dincolo de obiectivele pe termen lung, Ministerul de Externe are însă o prioritate fundamentală pe termen scurt, sintetizată marți chiar de noul titular al portofoliului, Bogdan Aurescu: „Voi solicita prezentarea urgentă de către responsabilii pe acest dosar a unui raport cuprinzător asupra stadiului pregătirii alegerilor din străinătate. Voi solicita șefilor de misiuni o evaluare asupra eventualelor riscuri și vulnerabilități”.

Schimbarea de paradigmă de la MAI

Tot marți a fost anunțată o resetare pe linia de siguranță și ordine publică. La Ministerul Afacerilor Interne, Klaus Iohannis și noul titular, Ion Vela, au subliniat necesitatea ruperii de epoca PSD.

„Astăzi la Ministerul Afacerilor Interne este un nou început. Îmi doresc ca toţi angajaţii Ministerului Afacerilor Interne să fie în slujba poporului, cu zero politizare, maximă profesionalizare, cu declararea unui război total împotriva fenomenului criminogen, infractorilor, clanurilor interlope şi a tuturor acelora care pun în pericol siguranţa, viaţa şi bunurile românilor”, a declarat Ion Vela.

Asigurările ministrului au venit pe fondul unui discurs dur al președintelui Iohannis la adresa conducerilor care s-au succedat în structuri ale MAI precum Poliția, Jandarmeria ori Departamentul pentru Situații de Urgență.

„Astăzi vă cer o schimbare de paradigmă”, a fost lovitura de deschidere a lui Klaus Iohannis. Apoi, tirul prezidențial a continuat:

  • Acele trei guverne eșuate pesediste au încercat constant să-și înșurubeze prietenii, neamurile, în cele mai importante poziții din stat.
  • Acest lucru a dus la ceea ce, din nefericire, am văzut cu toții și dumneavoastră ați simțit cel mai puternic. Poliția Română, Jandarmeria Română, mai nou, Departamentul Situațiilor de Urgență au fost sub un atac public constant.
  • Asta fiindcă ați tolerat sau ați fost unii dintre dumneavoastră obligați să tolerați înșurubarea unor persoane în funcții publice care nu aveau ce căuta acolo.
  • Vi s-au impus abordări care nu au nimic de-a face cu etica profesionistă. S-au folosit metode dintre cele mai perfide pentru a vă juca pe unii împotriva celorlalți, pentru a institui un control politic acolo unde profesionalismul trebuie să-și spună cuvântul.

Klaus Iohannis a încheiat însă cu un îndemn menit să lase loc și de o undă de optimism: „Eliminați incompetenții, pilele care au ajuns în diferite structuri de comandă și de conducere, redați o șansă adevăraților profesioniști, că aveți mulți. Și veți vedea, veți recâștiga demnitatea, veți recâștiga respectul românilor”.

În ultimii trei ani și jumătate, pe fondul contestării crescânde a liderilor PSD și ALDE în societate, dar și a protestelor masive și repetate din Piața Victoriei, șefii Poliției și Jandarmeriei au fost acuzați în mod repetat de servilism față de lideri politici precum Liviu Dragnea ori fostul ministru de Interne, Carmen Dan.

Totul a culminat cu violențele din 10 august 2018, când imaginea Jandarmeriei Române a ieșit puternic șifonată după intervenția în forță de la mitingul diasporei și suspiciunile care au continuat să planeze asupra instituției și după.

De altfel, acel eveniment este cercetat de parchet, însă Liviu Dragnea, Carmen Dan ori Viorica Dăncilă au fost în repetate rânduri acuzați că au depus eforturi pentru a zădărnici ancheta.

Rolul României în NATO și înzestrarea armatei, prioritățile trasate MApN

La Ministerul Apărării, România înregistrează o premieră pentru ultimii ani, noul ministru fiind un ofițer de carieră. General care s-a remarcat pe tatrele de operațiuni în care au fost dislocați militari români în ultimii 20 de ani, gen. Nicolae Ciucă a trecut în rezervă special pentru a putea prelua funcția de ministru.

Considerat a fi unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemleor cu care se confruntă armata națională, Ciucă a dat asigurări, marți, la ceremonia de preluare a mandatului, că va continua proiectul de înzestrare. „Ceea ce ne-am asumat să înfăptuim în baza a ceea ce ni s-a alocat, 2% din buget, să putem să concretizăm prin capabilități prin care armata română să își consolideze statutul de încredere în rândul NATO, în rândul UE și în parteneriatele strategice în care armata română le are”, a afirmat declarat ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.

Președintele Klaus Iohannis a reamintit cu această ocazie că a făcut o prioritate a primului său mandat încheierea unui acord politic național pentru alocarea resurselor necesare și la care ne obligă inclusiv acordurile convenite cu aliații destinate forțelor armate.

„Securitatea națională nu este negociabilă și securitatea națională nu are culoare politică. În acest sens, am abordat tematica încă de la începutul mandatului meu, când, spre surprinderea multor politicieni, i-am invitat să încheiem un pact național pentru securitatea națională, pact național care prevedea și prevede în continuare alocarea a 2% din PIB pentru apărarea României. Și s-a realizat acest lucru. În CSAT am discutat și am hotărât care vor fi programele de achiziții, care vor fi programele de instruire și care va fi abordarea strategică a României pentru a garanta acest obiectiv vital pentru România, securitatea națională”, a explicat Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de la MApN.

Armata a trecut printr-o perioadă critică în ultima parte a mandatului lui Nicolae Ciucă la cârma Statului Major General, după ce guvernul PSD a intrat în conflict deschis cu acesta din urmă, fapt fără precedent.

Scandalul a căpătat o asemenea amploare, încât Ministerul Apărării, controlat de PSD, a dus cazul în instanță.

Nicolae Ciucă a beneficiat la vremea respectivă de sprijinul președintelui Klaus Iohannis, în cele din urmă șeful statului câștigând și procesul cu MApN.

Laude pentru Ana Birchall, la Ministerul Justiției. Promisiunile noului ministru

Cel de-al patrulea minister la care Ludovic Orban și Klaus Iohannis au mers împreună pentru a asista la instalarea noului ministru a fost cel al Justiției.

Această instituție s-a aflat în ultimii trei ani și jumătate în prima linie a asediului PSD-ALDE, expunând total falia dintre Guvern și Președinție, Guvern și opoziție, Guvern și restul societății.

Însă ultimul ministru pus de PSD la Justiție, Ana Birchal, a făcut primii pași spre ruperea de epoca Dragnea-Dăncilă la Justiție. Acest lucru i-a atras în ultima perioadă atacuri în cascadă din partea social-democraților și chiar a fostului premier Viorica Dăncilă.

Mai mult, Birchall a devenit și ținta unui influent om din sistemul de justiție, șefa CSM Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD.

Marți, la predarea mandatului către succesorul său, Cătălin Predoiu, Ana Birchall a fost lăudată de Klaus Iohannis. „Am constatat că v-ați implicat total în rezolvarea problemelor care v-au revenit. Și doi: că au fost situații critice în care dumneavoastră ați fost în contrasens cu conducerea Guvernului și a partidului de guvernare. Am apreciat această postură pe care ați avut-o pentru independența justiției și nu pentru politruci care au încercat să subjuge sistemul de justiție”, i-a transmis președintele.

Cu câteva ore mai devreme, într-o altă intervenție publică, Ana Birchall subliniase ea însăși că „de multe ori ministerul a fost sub asediu”.

Noul ministru, Cătălin Predoiu, a arătat însă că sub conducerea sa și la MJ se va produce o schimbare de paradigmă. „Sunt conştient de aşteptările pe care cetăţenii, pe care dumneavoastră domnule preşedinte, domnule prim-ministru le aveţi de la noi, de la Ministerul Justiţiei, un minister pe care l-am respectat ş îl respect pentru profesionalismul său. (…) Aş vrea să rezum în vorbele unui mare profesor de drept, care spune că nu poţi să faci dreptate dacă nu eşti bântuit de spiritul dreptăţii, dacă nu eşti bântuit de spiritul justiţiei. Pentru mine, sper că pentru toţi magistraţii din România, asta ar trebui să însemne profesionalism, meritocraţie şi conştiinţa faptului că nu există justiţie de dragul justiţiei. Se face justiţie pentru cetăţeni. Şi cred că asta ar trebui să fie preocuparea tuturor”, a declarat, marți Cătălin Predoiu.

Foto: INQUAM/Octav Ganea

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here