ACTUALIZARE. Armata rusă şi-a anunţat, joi, retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP, preluată de Agerpres. „La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici”, a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform.
Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. „KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă”, a scris Iermak pe Twitter.
Pentru ruși, situația devenise tot mai dificilă pe Insula Șerpilor, lucru reflectat și de o analiză The Economist, cu puțină vreme înaintea anunțului privind retragerea.
<< Pentru o stâncă de doar două ori mai mare decât Alcatraz, Insula Șerpilor a jucat un rol surprinzător de mare în războiul din Ucraina. Fortăreața a fost o țintă încă din prima zi, când nava amiral a Rusiei de la Marea Neagră, Moskva, a apărut la țărmurile sale pentru a cere predarea minusculului său post de pază. Pentru țară, renumitul refuz nepoliticos al garnizoanei a devenit un strigăt de unitate. La rândul său, scufundarea navei Moskva, în aprilie, a făcut ca stânca să capete o nouă semnificație defensivă pentru navele rusești din Marea Neagră. În zilele care au urmat scufundării, insula a fost fortificată cu noi sisteme antiaeriene, rachete și radare. Ucraina a răspuns când a putut, folosind tot ce a putut: avioane de luptă, drone Bayraktar și rachete anti-navă. Dar rușii nu s-au clintit >>, scrie The Economist.
<< Ucraina pare acum să lanseze o nouă ofensivă pentru a restabili controlul. Dimineața devreme, pe 20 iunie, au fost vizate insula și platformele de gaz din apropiere, pe care Rusia le-a folosit ca stații radar și de supraveghere. Exploziile au fost atât de puternice încât i-au trezit pe locuitorii din Vîlkove, cea mai apropiată așezare, aflată la 35 km depărtare, pe continent. Nikolai Izotov, care locuiește acolo, spune că a auzit peste o duzină de bufnituri puternice venind din direcția stâncii, la ora 4.30. „Ne-am obișnuit cu nopțile nedormite, dar acesta a fost ceva nou”, a spus el. Natalia Gumeniuk, un purtător de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, a confirmat o „operațiune în desfășurare” pe insulă, dar nu au fost oferite detalii. În zilele de după, Ucraina a intensificat atacurile, lovind stânca cu noua artilerie cu rază lungă. Răspunsul feroce al rușilor, care a vizat Odesa cu zeci de rachete cu rază lungă de acțiune, sugerează că nu sunt fericiți.
Insula Șerpilor, care este cunoscută în ucraineană drept Zmiiyî, se află la doar 45 km de România, stat membru NATO. Amplasarea ei, cu vedere la Delta Dunării și canalele de transport maritim către Odesa și alte porturi de la Marea Neagră, o fac un premiu strategic. Ar putea servi și drept cap de pod pentru un atac amfibiu asupra Odesei, la aproximativ 140 km distanță. Rusia a înființat deja o stație de recunoaștere cu un grup de comando maritim din divizia 388, spune Andrii Rîjenko, fost căpitan al marinei ucrainene, aflat acum la Centrul pentru Strategii, un think-tank din Kiev. Sarcina principală a unității este de a strânge informații și să efectua operațiuni subversive, spune el, „dar nu au anulat planurile pentru un desant”.
Linia țărmului din jurul Vîlkove a fost mult timp luată în discuție ca o primă oprire potențială pentru orice atac amfibiu asupra Odesei. Armata ucraineană a închis săptămâna aceasta accesul la mai multe insule din jurul orașului, din motive pe care nu le-a dezvăluit. Insulele fuseseră o sursă de subzistență pentru unii dintre localnicii din ce în ce mai săraci; mergeau acolo să culeagă mere, smochine, struguri și fructe de pădure. Interdicția a amplificat o stare de spirit tensionată, în oraș. „Vedem aceste nave uriașe și ne imaginăm ororile comise de o mie de soldați ruși care coboară pe țărmul nostru”, spune domnul Izotov. Glumește că este îngrijorat personal, deoarece are o pivniță plină cu vin de casă și alcool de contrabandă. „Știți ce bețivi sunt”.
După scufundarea Moskovei, Ucraina a lansat mai multe raiduri îndrăznețe pe insula ocupată de ruși. Cel mai îndrăzneț a avut loc în luna mai, când ucrainenii au folosit o combinație de avioane de luptă și drone Bayraktar pentru a distruge navele de desant și un elicopter. A urmat apoi o pauză lungă, până pe 17 iunie, când au venit rapoarte despre, aparent, scufundarea unei nave rusești de aprovizionare și a remorcherului de salvare, Vasili Beh. Presa locală a declarat că vasul fusese lovit de două rachete anti-navă occidentale în toiul descărcării unui sistem de apărare aeriană Tor care nu a putut sau nu fusese configurat pentru a proteja împotriva atacului. Rapoarte neconfirmate sugerează că la bord se aflau până la 33 de oameni.
Imaginile din satelit sugerează că Rusia încă menține o prezență puternică pe insulă. Brian Ramsey, pseudonimul unui fost ofițer al armatei britanice care a monitorizat astfel de imagini și alte informații, spune că navele rusești aprovizionează insula cel puțin o dată pe săptămână, de obicei noaptea. „Călătoriile se fac de obicei în zilele de miercuri și joi, în funcție de nava necesară pentru a muta echipamentul”, spune el. O fotografie din satelit, datată 14 iunie, arată noi sisteme de șanțuri, fortificații, plase de camuflaj, depozitare de combustibil, vehicule militare, radare și o duzină de sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune. Imagini mai recente arată pagube semnificative în cel puțin trei locuri.
Precum în alte teatre ale războiului, bătălia pentru Insula Șerpilor s-ar putea reduce la logistică: care parte este capabilă să ducă prima echipamentul potrivit la locul potrivit. În cea mai mare parte a războiului, Rusia fusese într-o poziție mai puternică. Dar Ucraina începe să primească unele sisteme de artilerie occidentale avansate și rachete cu rază lungă de acțiune. Acestea sunt mobile, precise și au o rază de acțiune suficient de lungă pentru a lovi insula, de pe continent. Ele permit Ucrainei să atace fără a-și risca avioanele de luptă rămase, așa cum a făcut pe 20 iunie. Primul atac cu astfel de arme a avut loc în noaptea de 26 iunie. Ucraina susține că a distrus un sistem rus de apărare aeriană, deși condițiile meteo (cer înnorat) au făcut dificilă evaluarea pagubelor.
Ucraina nu se grăbește să-și amplaseze forțele înapoi pe stâncă; pur și simplu speră să-i facă imposibil Rusiei să folosească insula. „Cu superioritatea lor în aer și cu navele din Marea Neagră, este mai ușor pentru ei să ne omoare pe Insula Șerpilor decât ne este nouă să-i ucidem pe ei”, spune domnul Rîjenko, fost căpitan ucrainean. Dar lucrul acesta, adaugă el, este motivul pentru care forțarea rușilor să părăsească insula va fi doar începutul unei lungi povești. „Trebuie să le scufundăm navele dacă vrem să avem o șansă”. >>
