Boala există, dar aici vaccinul lipsește: Cum devine extremismul de dreapta o amenințare globală

Sursa: Pixabay

Amestecul de revanșism și abordări conspiraționiste, care a putut fi remarcat în timpul revoltei de la Capitoliu, trece granițele, scrie The Economist, care propune o grilă nuanțată de lectură a evenimentelor violente care au precedat învestirea lui Joe Biden și consfințirea înfrângerii la urne a lui Donald Trump.

<< Gina Bisignano a făcut o figură neobișnuită printre insurgenții din 6 ianuarie. Nu mulți aleseseră să asalteze Capitoliul îmbrăcați în cizme Chanel, pulover Louis Vuitton și ochelari de soare la modă. Cu toate acestea, tranziția suferită de proprietarul Gina’s Eyelashes and Skincare, din Beverly Hills, de la cetățean la insurgent, este simbolică pentru coaliția responsabilă pentru revoltă. Potrivit unui articol din Beverly Hills Courier, bazat pe interviuri cu doamna Bisignano, înainte de 2016 existau puține lucruri notabile privitor la crezurile sale politice, dincolo de o opoziție fermă față de avort. Apoi a devenit din ce în ce mai preocupată de pedofilii care controlează guvernul. Când a izbucnit pandemia, a început să participe la mitinguri săptămânale anti-lockdown și a devenit tot mai vocală în sprijinul acordat lui Donald Trump. Când a încurajat oamenii să vină la Washington, pentru a contesta certificarea alegerilor prezidențiale pe care le pierduse, ea a postat pe Twitter: „Voi fi acolo”. Gândirea conspirativă a doamnei Bisigano și susținerea fermă a lui Trump i-au pregătit scena de a acționa ca o portavoce a fanteziilor insurecționale ale extremei drepte. Când s-a pătruns în clădire, ea și-a folosit megafonul pentru a îndemna „patrioții puternici, supărați, să-i ajute” pe cei din interiorul clădirii, declarând: „Acesta este anul 1776”.

Povestea doamnei Bisignano poate părea integral americană – la urma urmei, a asaltat legislativul american cu încurajarea unui președinte american învins. Dar forța extremei drepte a crescut și la nivel global. Potrivit unui raport ONU, între 2015 și 2020 numărul atacurilor de extremă dreaptă, în întreaga lume, s-a triplat. Și-a consolidat rândurile recrutând oameni dintre populiștii de dreapta și adepții teoriilor conspirației, fiind ajutată, mai recent, de dezamăgirea provocată de pandemie și de eforturile de control a acesteia. Pe 22 februarie, secretarul general al ONU, António Guterres, a numit terorismul supremației albe „un pericol grav și în creștere”. Calea care a condus o femeie de afaceri obișnuită să încerce răsturnarea guvernului este din ce în ce mai bătută în toată lumea.

În cei zece ani de când Anders Breivik a planificat și a realizat meticulos masacrul a zeci de oameni din Norvegia, extremismul de dreapta a devenit cu adevărat internațional. Problemele locale care stârnesc îngrijorare sunt făcute să se încadreze în narațiuni transnaționale online despre eliminarea iminentă a rasei albe. A fost canonizat un întreg panteon de „sfinți” extremiști responsabili de atrocități, iar hagiografiile și manifestele lor s-au răspândit pe platforme precum 8kun și Telegram pentru a inspira acte similare. Extremiștii de dreapta, uniți de o ideologie a victimei albe, călătoresc la nivel internațional pentru festivaluri de muzică și arte marțiale mixte, marșuri și tabere de antrenament. Unii chiar au luptat în conflictul dintre Rusia și Ucraina, de ambele părți. Ca și în America, pandemia i-a energizat și i-a expus unui nou public. La fel și furtuna de la Capitoliu.

Americanilor le-a provocat groază imaginea steagului de luptă al confederaților, arborat în sălile Capitoliului pe 6 ianuarie. Germanilor trebuie să li se fi părut prea familiar. La 29 august, sute de protestatari au încercat să asalteze Reichstag-ul. Au fost opriți în prag de către poliție, dar nu înainte ca Reichskriegs, steagul de luptă al Germaniei Imperiale, adoptat de cei din dreapta, de la „tradiționaliști” la neo-naziști, să fie văzut fluturând în fața casei democrației germane postbelice. Imediat după ce Capitoliul SUA a fost invadat, murmurul extremist german s-a umplut de chemări la asaltarea, din nou, a Reichstag-ului.

În ianuarie, Facebook și Twitter au eliminat unele conturi extremiste și de teorie a conspirației, în timp ce Parler, o clonă de Twitter folosită de dreapta, a dispărut, temporar. Acest lucru a inundat colțul de pe internet al extremiștilor cu „refugiați”, pe care au fost ironic fericiți să-i primească și speră să-i radicalizeze. Perspectiva organizatorilor este globală, cu mesaje multilingve care îi întâmpină pe nou-sosiții la „rezistență” și care explică modul de utilizare a Telegram sub anonimat, cu liste de canale extremiste pentru diferite țări și limbi.

Protestele anti-lockdown vor continua probabil să contribuie la atragerea acestor grupuri, unite pe relația gândirii conspirative. Grupul care a încercat să asalteze parlamentul german, în august, s-a desprins de un protest anti-lockdown mai mare, la care au participat 38.000 de persoane. Au venit din toată Europa, fluturând steaguri și purtând pancarte anti-vaxx cu referiri la QAnon – o teorie a conspirației care-și schimbă forma, centrată pe noțiunea că dl Trump apără America de elitele pedofile canibale. La 8 ianuarie, protestatarii s-au adunat în Piața Wenceslas, din Praga, pentru a denunța măsurile de blocare. Deși puțini protestatari la număr, gama de puncte de vedere prezente a fost grăitoare: activiști anti-romi și anti-musulmani stăteau alături de oameni care fluturau steaguri Trump.

Un tânăr purta masca cu craniu a diviziei Atomwaffen, un grup terorist neo-nazist cu ambiții internaționale, care consideră că actele de violență extremă vor „accelera” prăbușirea ordinii politice actuale. Unii protestatari purtau steaua galbenă a lui David, cu inscripția „nevaccinat”, în limba cehă.

Cercetătorii au petrecut o mare parte din 2020 avertizând că greutățile economice și restricțiile guvernamentale cauzate de pandemie creează un public gata să asculte de teoreticienii conspirației și extrema dreaptă. Ambele grupuri au petrecut anul făcând prozelitism online și la proteste anti-lockdown, alimentând sentimentele de nemulțumire și oferind explicații ambalate pentru greutăți, ca și țapilor ispășitori convenabili. Virusul și răspândirea acestuia au fost puse în cârca evreilor sau chinezilor sau imigranților, în timp ce blocajele erau instituite de o elită globalistă, cu scopul de a-și putea continua proiectele. Extrema dreaptă a implementat tehnici pe care le perfecționase de ani buni, atrăgând curioșii, promovând opinii populare cu privire la aspecte precum imigrația sau abuzul asupra copiilor și apoi echivalându-le cu propriile păreri, folosind meme ironice pentru a diminua îngrijorarea stârnită de radicalismul punctelor de vedere. În Ungaria, 45% dintre oameni cred că elitele încurajează imigrația pentru a slăbi Europa, potrivit sondajelor efectuate de Yougov și Datapraxis, pentru Hope not Hate, o organizație caritabilă care combate extremismul. Distanța dintre aceasta și „marele înlocuitor”, o teorie a conspirației de dreapta, care susține că evreii trimit imigranți în Europa, în masă, pentru a distruge rasa albă, este suficient de îngustă pentru a fi exploatată în mod eficient.

Un proces similar a fost evident în revolta de la Capitoliu, ajutat, nu în mică măsură, de Donald Trump și promotorii săi care împing constant limitele a ceea ce susținătorii lui Trump consideră a fi o viziune acceptabilă – în special noțiunea de alegeri „furate”, granițele dintre populism, teoriile și ideologia de extremă dreaptă s-au estompat. Susținătorii MAGA s-au amestecat cu adepții supremației albe, zeloții anti-guvernamentali și adepții QAnon, toți atrași laolaltă de o mentalitate conspirativă.

S-au format alte astfel de coaliții. Chiar înainte ca dl Trump să ajungă la putere, partidele populiste din întreaga lume au reușit să exploateze plângerile, adesea parțial legitime însă greșit orientate, ale celor care s-au simțit ignorați de politicieni. Când a izbucnit pandemia, unele partide, precum Partidul Libertății, din Austria, și Liga Nordului, din Italia, le-au spus susținătorilor că de vină sunt imigranții. Pe măsură ce lockdown-urile au continuat, populiștii au încurajat protestele împotriva politicii guvernamentale. Pentru unii, o astfel de stingere a nemulțumirii a devenit o respingere a autorității științifice și guvernamentale și dorința de a găsi țapi ispășitori pentru restricțiile impuse în pandemie.

Asta a creat un teren fertil astfel înct conspirația să prindă rădăcini. Ascensiunea QAnon este instructivă. Fusese odată o teorie marginală care îi atrăgea în primul rând pe americanii. În timpul pandemiei, s-a răspândit până în Japonia, încorporând preocupări locale oriunde a ajuns. Versiunea fiecărei țări tinde să urmeze contururi similare: un grup de agenți din umbră care trage sforile din culise trebuie să fie învins (cu deep state din SUA, primul pe listă). Unii, de peste tot din lume, cred chiar că dl Trump conduce o campanie de eliberare împotriva unui deep state transnațional.

Cu domnul Trump retrogradat la Mar-a-Lago, iar Q, profetul mișcării, tăcut, apelurile la a avea „încredere în plan” par goale. „Credincioșii” au două opțiuni: să recunoască faptul că teoria cu pricina e o prostie și, astfel, să devină apostați, ori să transforme noi evenimente într-o viziune asupra lumii chiar mai oropsită și mai extremă. „Cetățenii suverani”, o mișcare anti-guvernamentală marginală, afirmă că nu a existat un președinte legitim din 1871, când America a încetat să mai fie o țară și a devenit o corporație deținută de City of London. În 4 martie (data de inaugurare mandatată de Constituție, până în 1933), acest sistem de drept va fi restabilit, susțin ei, iar Donald Trump va depune jurământul în funcția de președinte, al 19-lea, continuând numărătoarea de la Ulysses Grant. Aceasta poate fi o fantezie sălbatică. Dar discuțiile QAnon despre „execuții” și „spânzurătoare” pot fi unul dintre motivele pentru care Garda Națională a fost rugată să rămână la Washington până la jumătatea lunii martie. >>

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here