Bodyguard-ul lui Beuran

Sursa: INQUAM/George Călin

Greșeli în lanț, erori de începători, proceduri încălcate cu seninătate. La final: O pacientă, deja grav bolnavă, este aruncată în ghearele unui nou supliciu. După câteva zile, femeia moare în chinuri a căror anvergură va rămâne un secret pe care l-a luat cu ea în groapă. În urma acestei povești tragice, cu accente aproape nebunești în desfășurarea ei, profesorul Mircea Beuran a fost demis de la șefia Secției Clinice de chirugie III a Spitalului Floreasca.

Profesorul se bucură însă de un sprijin uriaș, dintr-o zonă cu totul specială.

Avocatul său de facto nu este oricine. L-a apărat la izbucnirea scandalului, o face și acum, după ce amploarea grotescului a căpătat și valențe oficiale, în urma publicării rezultatelor anchetei derulate de Ministerul Sănătății.

Îl cheamă Gheorghe Borcean, este chirurg, iar de peste două decenii conduce destinele uneia dintre instituțiile care au ratat șansa de a juca un rol decisiv în reformarea sistemului de sănătate: Colegiul Medicilor din România.

Urmează o radiografie făcută de Universul.net implicării părtinitoare, la vârf, a Colegiului, în scandalul femeii incendiate la Spitalul Floreasca. Plus: discuție revelatoare cu șeful respectivului organism, Gheorghe Borcean.

De unde pornim

„Controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor și a regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic și păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieții sociale” – aceasta este, printre altele, misiunea Colegiului Medicilor din România (CMR), conform propriului statut.

Cazul femeii incendiate pe masa de operație, la Spitalul Floreasca din Capitală, ridică semne de întrebare asupra capacității acestei instituții de a urmări obiectivele trasate de lege și asumate inclusiv prin statut.

„Ca un bărbat și ca un chirurg”…

În 22 decembrie, la Spitalul Floreasca are loc un eveniment halucinant, al cărui deznodământ nu mai are nevoie de comentarii: o pacientă bolnavă de cancer este incendiată în debutul intervenției chirurgicale. Cu arsuri pe aproape jumătate din suprafața corpului, femeia moare săptămână mai târziu.

Timp de câteva zile, prof. Mircea Beuran, echipa condusă de acesta și conducerea Spitalului Floreasca țin secret episodul de pomină, în condițiile în care există obligațoa legală de a anunța direct Ministerul Sănătății.

Având în vedere dimensiunile cazului, detalii importante se scurg până la urmă în spațiul public. Din acest moment iau naștere două evenimente cu implicații majore.

Pe de o parte, intră în sfârșit pe fir și instituțiile abilitate – de la Ministerul Sănătății până la Poliție și Parchet.

Pe de alta, se pune în mișcare un întreg mecanism mediatico-instituțional de salvare a reputației prof. Mircea Beuran. Faptul că unele publicații au ales această abordare nu a constituit neapărat o surpriză, mai procedaseră astfel și cu alte ocazii.

În schimb, intrarea în hora „Fan Beuran” a Colegiului Medicilor din România, prin vocea președintelui său, chirurgul Gheorghe Borcean, ar trebui să ridice nivelul de alertă la cote superioare.

De la linia de argumentație, la ton și până la oportunitatea punctului de vedere exprimat de șeful CMR pe un asemenea caz, nimic nu pare să fi fost lăsat în voia sorții.

Mai întâi, pasajele-cheie:

  • Asistăm zilele acestea la un asalt mediatic indecent, neprofesionist şi neinformat la adresa unuia dintre colegii noştri cu un renume profesional, care nu merită cu nimic a fi ştirbit prin dezvoltări ideatice fără legături cu relaţiile de cauzalitate, care au dus la acele întâmplări, da, adevărate. În medicina românească, dar mai ales în chirurgia contemporană, mai există încă astăzi, câteva personalităţi “agabaritice”.
  • Mircea Beuran, doctor si profesor, vine dintr-o şcoală de un prestigiu inegalabil în chirurgia de urgenţă din România.
  • Împrejurarea în care s-a produs evenimentul, adică, fiind vorba de precipitarea în faţa unei urgenţe vitale, nu poate constitui decât o circumstanţă atenuantă în eventualitatea în care cineva s-ar găsi vinovat de faptă.
  • Participă împreună cu echipa de plasticieni la tratamentul complicaţiei combustionale şi finalizează evenimentul prin înscrisurile din protocolul operator, asumându-şi sub semnătura proprie, tot ceea ce s-a întâmplat acolo cu bune şi cu rele, ca un bărbat şi ca un chirurg.
  • Îi rog pe prietenii săi, pe foştii săi pacienţi să ia atitudine în apărarea lui şi îi sfătuiesc pe mai puţin prietenii săi şi pe neprietenii săi să nu se bucure. Detalii – AICI

Așa se exprima, la cald, în contextul apariției primelor informații despre caz, președintele Colegiului Medicilor din România, o instituție fundamentală a sistemului medical.

Probabil că în analele sistemului judiciar pot fi găsite cazuri de avocați ale căror pledoarii în favoarea clienților să nu se fi ridicat la un asemenea nivel. Iar în analele universitare or fi existat chiar situații în care doctori honoris causa să nu se fi bucurat de un laudatio de anvergura celui făcut de doctorul Borcean doctorului Beuran.

Cu atât mai uluitoare e ipostaza descrisă mai sus cu cât, prin prisma funcției pe care cel dintâi o ocupă, relația lui Borcean cu Beuran e mai degrabă comparabilă cu cea dintre procuror și suspect; păstrând, sigur proporțiile de rigoare.

Drumul prea scurt de la „prestigiu inegalabil” la „greșeală de Abecedar”

Ulterior, natura aberantă a ieșirii președintelui Colegiului în apărarea „agabariticului” coleg de breaslă a fost potențată de concluziile ministrului Sănătății, după primirea raportului întocmit de Corpul de control.

Câteva dintre informațiile puse pe masă de echipa care a făcut verificările ridică semne de întrebare chiar asupra competenței lui Mircea Beuran și a echipei conduse de acesta.

  • S-a pierdut o pacientă din cauza unei erori care ține de Abecedarul chirurgical
  • Nu exista niciun element care să indice alergia la iod a pacientei.
  • Pacienta a spus înainte de operație că este alergică la furazolidon. Tot la nivel declarativ s-a ajuns și la stabilirea unei alergii la iod. Nu s-au făcut teste pentru verificare informației.
  • Biocidul folosit pe fondul acestei presupuse alergii a fost „utilizat greșit”. Este destinat doar pentru dezinfecția mâinilor și este pe bază de etanol.
  • S-a ignorat o procedură de dezinfecție a tegumentelor.
  • S-a folosit greșit bisturiul electric în combinație cu dezinfectantul.
  • Niciunul din medicii din echipa operatorie nu se afla în echipa de gardă. – Detalii – AICI

Arătam acum trei ani, într-o investigație publicată de Digi24, că aproape 2.000 de reclamații de malpraxis fuseseră aduse în atenția colegiilor județene ale medicilor, însă lentoarea, superficialitatea și chiar complicitățile dintre medici au transformat dosarele în maculatură.

Până să ia apărarea confratelui Mircea Beuran, într-un gest de-a dreptul kamikaze, chirurgul Gheorghe Borcean s-a aflat în linia întâi a problematicii malpraxisului din România. Cel puțin prin pozițiile pe care le-a ocupat la vârful Colegiul Medicilor, în ultimii… aproape 22 de ani.

Din 1998 până în 2015, Borcean a fost vicepreședintele instituției. De atunci până azi este președintele acesteia.

În tot acest interval, spațiul public a fost inundat de relatările presei, unele de-a dreptul macabre, care aveau la bază reclamații făcute de pacienți sau, în cazurile cele mai nefericite, de către familiile celor care au murit cu zile.

Din acest punct de vedere, cazul femeii incendiate la Spitalul Floreasca ridică miza de o manieră fără precedent. O face prin violența de care a avut parte pacienta, prin deznodământ (decesul), prin aspectele poate penale (aparente tentative de mușamalizare) și, nu în ultimul rând, prin antepronunțarea pe acest caz de către un reprezentant ale cărui luări de poziții pot influența mersul unor anchete.

Atitudinea șefului Colegiului Medicilor ridică, de aceea, trei întrebări fundamentale:

Mai are această instituție credibilitatea necesară pentru a se pronunța în asemenea cazuri? În ce măsură mai pot spera pacienții la un arbitraj corect în relația lor cu spitalele, din moment ce șeful Colegiului Medicilor abdică de la orice rezervă și se pronunță în astfel de termeni?

  • Câte alte intervenții similare, chiar dacă nu neapărat cu același grad de mediatizare, a mai avut președintele Colegiului, doctorul Gheorghe Borcean?
  • În ce măsură medicii din România se simt reprezentați corect Colegiul Medicilor, în condițiile în care, ipotetic cel puțin, asemenea atitudini precum cea a lui Borcean se pot solda cu transferuri ilicite de responsabilitate dinspre medicul „agabaritic” spre un confrate mai puțin celebru și, din acest punct de vedere, brusc mai ghinionist?

Cum răspunde Gheorghe Borcean unor asemenea întrebări? Discuția purtată cu Universul.net

Într-o declarație dată făcută marți pentru Universul.net, șeful Colegiului Medicilor susține că a luat act de concluziile controlului derulat de Corpul de control al Ministerului Sănătății. Părțile vor avea avea posibilitatea să le conteste în caz că vor considera necesar acest lucru, ne-a transmis Gheorghe Borcean.

Acesta din urmă a evitat să facă orice fel de comentariu pe marginea anchetei ministerului de resort, motivând că sunt în curs și verificări demarate și de Colegiul Medicilor București. Când va fi gata ancheta la care face referire? Încă nu se știe, ne-a precizat doctorul Borcean.

La insistențele Universul.net, cum că, în decembrie, la declanșarea scandalului privind incendierea pacientei de la Floreasca, s-a numărat totuși printre cei care au făcut afirmații categorice, Gheorghe Borcean a admis acum că a fost o „reacție precipitată”, punctând însă că își susține și în prezent afirmațiile făcute la vremea respectivă.

„Eu m-am legat de acuzația adusă domnului Beuran, anume că este pesedist”, ne-a explicat doctorul Borcean. „Era deja condamnat în spațiul public, fără nicio judecată”, a mai punctat șeful Colegiului, făcând astfel abstracție de faptul că dezvăluirile deputatului USR Emanuel Ungureanu conțineau în primul rând elemente de fond: că a existat acel incident, că a fost de o gravitate extremă și că fuseseră încălcate numeroase reguli și proceduri de către echipa medicală.

Mai au credibilitate Colegiul Medicilor din România și președintele său să se pronunțe pe cazurile de malpraxis și asupra altor situații asociate, după ce se Gehorghe Borcean se poziționase deja în mod evident de partea lui Mircea Beuran chiar și în absența unor minime verificări făcute de instituțiile abilitate? I-am adresat această întrebare chirurgului Borcean. Răspunsul său a venit prompt: „Da”.

În ce măsură e unul satisfăcător? Pacienții și medicii ar trebui să fie printre cei mai interesați actori să cântărească.

Foto: INQUAM/George Călin