Românul Norel Rimbu este expert şi cercetător ştiinţific la „Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research” din Bremerhaven, Germania. Într-un interviu acordat adevărul.ro, specialistul român a dezvăluit ce vreme vom avea de sărbători, dar şi cum va arăta această iarnă, cât de mult va ninge şi din ce motive ne confruntăm tot mai des cu fenomene meteo extreme.

Norel Rimbu a urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii AI Cuza din Iaşi, după care s-a specializat în domeniul Fizicii Atmosferei şi a Globului Terestru la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti. După absolvirea acestui curs de specilizare, echivalentul masterului de astăzi, în anul 1987, conform legislaţiei de atunci, a fost repartizat la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH) din Bucureşti.   La INMH a lucrat o perioada de trei ani (1988-1991). O perioadă relativ lungă de timp, din 1992 până în 2015, a fost asistent şi apoi lector universitar la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii  Bucureşti. În această perioadă a ocupat, de asemenea, diferite poziţii temporare la instituţii internaţionale de cercetare din domeniu, cum ar fi Max Planck Institute for Meteorology (MPI), Hamburg, Germania, Bremen University (UB), Germania sau Laboratoire de Mereorilogie Dinamique (LMD), Paris, Franţa. În prezent, Rimbu ocupă o poziţie permanentă de cercetător ştiinţific (Senior Researcher) la Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research (AWI), Bremerhaven, Germania.    

„Adevărul” a discutat cu Norel Rimbu despre ceea ce ne aşteaptă în această iarnă,, cât de des va ninge şi ce predicţii există pentru primăvara anului 2021.

Adevărul: Toată lumea vorbeşte despre vreme şi despre climă, dar prea puţini fac diferenţa între cele două noţiuni. Cum ar explica specialistul ce înseamnă una şi ce înseamnă cealaltă?  

Norel Rîmbu: Vremea descrie starea atmosferei de la un moment de timp dat. Fenomenele care determină variaţiile variabilelor de vreme, cum ar fi temperatura aerului dintr-un anumit punct, cantitatea zilnică de precipitaţii, etc evolueza pe parcursul câtorva zile până la o săptămână sau două săptămâni. Exemple în acest sens sunt fronturile atmosferice, ciclonii, anticiclonii etc.    Variabilele climatice sunt mărimi statistice determinate cu ajutorul variabilelor de vreme. De exemplu, media lunară a temperaturii aerului dintr-un anumit punct este o variabilă climatică. Variaţiile variabilelor climatice este determinate de procese cu scară de timp mai mare decît a celor de vreme. Exemple în acest sens sunt Madden-Jullian Oscillation (MJO), El Nino-Southern Oscillation (ENSO), North Atlantic Oscillation, etc. Deci până la două săptămâni vorbim de vreme, peste două săptămâni de climă, deşi această limita nu este precis definită.  

– Ne-am obişnuit ca aproape de fiecare dată, înaintea fiecărei ierni să ni se spună că vom avea cea mai geroasă iarnă din ultimii ani, iar înainte de sosirea verii să se spună că vom avea cea mai fierbinte vară. Totuşi, de cele mai multe ori aceste prognoze nu se adeveresc. Pentru ce mai sunt ele făcute şi de ce se ajunge la erori atât de mari?  

Prognozele climatice pe termen mediu şi lung, şi mă refer aici la acele prognoze cu perioada de anticipaţie mai mare de două săptămâni, sunt deosebit de utile pentru diferite sectoare de activiate precum agricultură, industria energetică, turismul şi multe alte domenii socio-economice. Din păcate, aceste prognoze nu sunt extrem de precise şi am să va explic de ce. Pe de o parte, sistemul climatic este deosebit de complex, astfel încât nu toate procesele din interiorul său pot fi incluse în modele matematice de prognoza, modele cunoscute sub denumirea de modele climatice. Pe de altă parte ecuaţiile matematice care alcătuiesc aceste modele sunt neliniare, astfel încât ele trebuie rezolvate numeric, cu ajutorul calculatorului. În timpul rezolvării iterative, pas cu pas, a acestor ecuaţii, erorile iniţiale, datorate erorilor inerente din datele iniţiale, se amplifică. Cu cât creşte intervalul de prognoză, erorile devin din ce în ce mai mari şi evident precizia valorilor prognozate scade. Aceste două cauze, adică neincluderea tuturor proceselor fizice, chimice, biologice, etc în modelele climatice şi neliniaritatea ecuaţiilor sunt asociate cu erorile din prognozele climatice pe termen mediu şi lung. (…) 

– Cum ar arăta prognozele pe care le aveţi în Germania, ce credeţi că ne va aştepta de sărbători şi la începutul iernii?  

Elaborarea prognozelor climate pe termen mediu şi lung necesită resurse materiale şi umane însemnate. Din acest motiv există un număr limitat de centre de cercetare climatică din Europa, inclusiv din Germania, şi din întreagă lume care elaborează, în mod operativ, astfel de prognoze.   Legat de prognoza de sărbătorile de iarnă, trebuie precizat că va referiţi la vreme – şi nu la climă. Pentru că este vorba de ceea ce se întâmplă, din punct de vedere meteorologic, într-o anumită zi. Majoritatea prognozelor de pe site-urile menţionate anterior indică temperaturi mai ridicate în zona ţării noastre de Crăciun. Un centru de presiune joasă va domina centrul şi estul Europei. Vântul va fi predominant dinspre sud-vest astfel că aerul cald va ajunge în zona ţării noastre determinând temperaturi ridicate. Pentru zilele ce urmează informaţii se pot obţine de la SWE(https://www.severe-weather.eu/#).  

– Riscăm o iarnă geroasă sau datele actuale indică mai degrabă o iarnă blândă?   Prognoza temperaturii pe lunile ianuarie şi februarie 2021 elaborată în majoritatea cenrelor de prognoză indică anomalii pozitive de temperatură în zona ţării noastre. Temperaturi peste valorile normale se vor înregistra şi în lunile următoare. Pentru detalii va rog să vizitaţi siteurile indicate anterior. Deci, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, ne aşteptăm la o iarnă mai caldă decât în mod normal, în zona României.

Articolul integral poate fi citit AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here