Cercetătorii au descoperit cauzele Sindromului Inflamator Multi-Sistem Pediatric, declanșat de COVID-19 în rândul copiilor

    Sursa: Pixabay

    Una dintre cele mai mari dileme legate de pandemia de COVID-19 este de ce copiii tind să dezvolte mai puține simptome decât adulții după infectarea cu coronavirusul, scrie MedicalXpress. Răspunsul imunitar care are loc în cazurile rare în care copiii dezvoltă reacții care le pun viața în pericol ar putea oferi indicii importante despre acest lucru, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale și publicat în revista medicală Immunity.

    Deși mulți copii infectați cu coronavirusul sunt asimptomatici sau nu sunt diagnosticați cu COVID-19, în jur de un copil din o mie poate dezvolta Sindromul Inflamator Multi-Sistem Pediatric (PIMS) la 4-6 săptămâni după infectarea cu coronavirusul, scrie Hotnews.ro.

    PIMS este caracterizat de mai multe simptome printre care febră, dureri abdominale cu diaree sau vărsături, apariția unei iritații și probleme cardiovasculare și neurologice.

    Dacă este diagnosticată la timp afecțiuna poate fi tratată rapid cu supresori ai sistemului imunitar, cum sunt corticoizii. Însă, netratat, PIMS poate fi mortal.

    De ce se întâmplă acest lucru când nu mai există niciun virus sau răspuns antiviral la copii? Și de ce se întâmplă doar la tineri?”, a întrebat Carrie Lucas, profesoară de imunobiologie la Universitatea Yale și unul dintre autorii noului studiu.

    Ca parte a unei analize exhaustive Lucas și laboratorul ei au efectuat teste de sânge asupra copiilor diagnosticați cu PIMS, adulților cu simptome severe de COVID-19, precum și în rândul copiilor și adulților sănătoși.

    Echipa de cercetători a descoperit că sistemul imunitar al copiilor cu PIMS are semnături diferite de celelalte grupuri. Mai exact, copiii cu PIMS au prezentat niveluri ridicate de alarmine, molecule componente ale sistemului imunitar înnăscut care este mobilizat rapid pentru a răspunde tuturor infecțiilor.

    Alte cercetări au sugerat de asemenea că răspunsul sistemului imunitar înnăscut al unui copil poate fi mai puternic decât cel al adulților, aceasta fiind și una dintre posibilele explicații al motivului pentru care copiii dezvoltă în general simptome mai ușoare după infectare.

    „Imunitatea înnăscută ar putea fi mai activă în rândul copiilor infectați cu virusul”, a declarat Lucas, adăugând că „însă pe de cealaltă parte, în anumite cazuri rare acesta ar putea fi prea puternic și contribui la boala inflamatorie”.

    Copiii diagnosticați cu PIMS au prezentat și indicatori mai ridicați pentru anumite răspunsuri adaptive ale sistemului imunitar, acestea fiind mecanisme de apărare împotriva unor patogeni specifici, ca de exemplu coronavirusul, și care de regulă oferă memorie imunitară.

    Însă în loc de a fi protective aceste răspunsuri produc în rândul copiilor afectați de PIMS atacarea unor țesuturi-gazdă, un simptom caracteristic al bolilor autoimune.

    Lucas speculează că răspunsul imunitar inițial în aceste cazuri rare declanșează un efect în cascadă care afectează țesuturile sănătoase, lucru care la rândul său face țesuturile mai susceptibile în fața atacurilor unor autoanticorpi.

    Cercetătoarea speră ca trăsăturile specifice ale sistemului imunitar ale copiilor cu PIMS identificate în noul studiu să ajute la dezvoltarea unor opțiuni de tratare timpurie a copiilor ce prezintă un risc ridicat de a dezvolta această afecțiune.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here