China îşi consolidează „minunea” represivă din Xinjiang. Televiziunea de stat a găsit acolo Raiul, dar sârma ghimpată şi mărturiile trădează opusul

Sursa: www.harvardpolitics.com

Corespondentul The Economist a ajuns într-una dintre zonele-fantomă în care minoritatea uigură este absorbită pentru a fi reeducată. Un experiment social orchestrat de Partidul Comunist Chinez, a cărui scară se intersectează cu cea a Gulagului sovietic.

<< O întindere vastă de dune de nisip, împânzită de ruinele roase de vânt ale orașelor pierdute de pe Drumul Mătăsii, deșertul Taklamakan este un loc minunat pentru a ţine ascuns un secret vinovat. La prima vedere, rușinea poate fi o explicație plauzibilă pentru un mini-boom de construcții în acest colț îndepărtat al provinciei chineze Xinjiang. Căci cei din afară sunt tot mai șocați de guvernarea Chinei asupra acestei regiuni din nord-vestul său, unde milioane de uiguri, o minoritate etnică, suportă supravegherea opresivă, cu ajutorul înaltei tehnologii, și teama constantă de detenție pentru presupus extremism islamic.

În ultimii ani, grupurile pentru apărarea drepturilor omului şi experţii din mediul academic din străinătate au folosit imagini din satelit și documente guvernamentale chineze pentru a monitoriza zeci de fabrici care se ridică pe marginea sudică a Taklamakan, în districtul Lop, o zonă săracă și aproape în întregime uigură. Fabricile se aliniază pe străzile nou amenajate ale unui parc industrial finanţat de Beijing, situat la 4.000 km spre est. Mai alarmant, imaginile din satelit și propaganda făcută de guvernul din Xinjiang sugerează că, pe măsură ce parcul se ridica din nisipurile deșertului, cel puțin o tabără de reeducare politică pândea în mijlocul fabricilor.

În Xinjiang, peste un milion de uiguri au trecut prin astfel de tabere, în ultimii ani. În 2018, oficialii au admis, în cele din urmă, existența taberelor. Invocând atacurile teroriste comise de musulmanii din Xinjiang, responsabilii susţin că China a înființat centre de formare profesională pentru a vindeca mințile infectate cu extremismul religios. În octombrie 2018, China Central Television a vizitat o tabără în Hotan, un vechi oraș-oază. Deținuții au fost arătați la cursurile de limba mandarină, studiind legile chineze și deprinzând abilități precum cusutul, înainte de a le mulțumi autorităților pentru salvarea lor. În schimb, criticii consideră campania atât brutală, prin metodele sale, cât și oribil de arbitrară, în aplicarea ei. Dosarele guvernamentale scurse către presă indică existenţa unor uiguri internați pentru acte „suspecte” precum barba lungă, solicitarea unui pașaport sau utilizarea serviciilor de mesagerie străine, precum Skype. Foștii deținuți au acuzat personalul lagărului de bătăi și violuri.

Acum, acest proiect gigant de inginerie socială evoluează. La sfârșitul anului 2019, oficialii chinezi au spus că toți deținuții au absolvit studiile obligatorii. Într-un weekend recent, Chaguan (autorul rubricii specializate de la The Economistn.r.) a vizitat tabăra orașului Hotan, vizitată de televiziunea de stat, și a găsit-o parcă abandonată, animată fiind doar de un grup de cămile și localnici care săpau după jad alb, într-o albie uscată. Închiderea siturilor foarte vizibile semnalează modificări de tactici, nu de spirit. China combină activitatea de combatere a terorismului, în Xinjiang, cu campaniile la nivel național de asimilare a minorităților etnice și de încadrare a săracilor din mediul rural într-un loc de muncă formal, în numele dezvoltării și stabilității sociale. O carte albă a Consiliului de Stat, din septembrie, care detaliază campaniile de instruire și plasare a locurilor de muncă în Xinjiang, a găsit în regiune 2,6 milioane de „lucrători în surplus din mediul rural”, în special uiguri cu „idei învechite”.

Indiciile privind existenşţa unor probleme abundă. Cartea albă le reproșează „teroriștilor, separatiștilor și extremiștilor religioși” că au incitat localnicii să „refuze să-și îmbunătățească abilitățile vocaționale”. Firmele inernaţionale care auditează lanțurile multinaționale de aprovizionare pe problema abuzurilor de muncă refuză din ce în ce mai mult să funcționeze în Xinjiang, acuzând autoritățile că le-au obstrucționat munca. La începutul acestui an, guvernul american a declarat că suspectează mai multe întreprinderi din districtul Lop că folosesc munca forțată, în special firme care comercializează păr uman. Vameșii americani au confiscat tone de peruci și piese de păr, în iunie, apoi au interzis importurile de păr din Parcul Industrial pentru Produse din Păr, din Lop. Purtătorii de cuvânt ai guvernului chinez și mass-media de stat resping discuțiile despre munca forțată, considerându-le o pată aruncată de occidentalii care nu vor să ţină China cât mai jos.

Pentru un optimist, asemenea negări stridente ar putea sugera că sancțiunile sunt usturătoare. Xinjiang are multe de pierdut: printre altele, furnizează aproape o cincime din bumbacul mondial. Am fost în districtul Lop pentru a arunca o privire la faţa locului. Chaguan a călătorit cu un reporter de la un alt ziar occidental. Așa cum se întâmplă în Xinjiang, poliția aștepta deja jurnaliștii străini la Hotan, cel mai apropiat aeroport de Lop. O oră mai târziu, gărzile au blocat un drum de acces către parcul industrial, forţând taxiul lui Chaguan să se îndepărteze. El și colegul au ajuns în cele din urmă, pe jos, după o lungă plimbare prin deșert, în jurul limitei parcului, un gard metalic acoperit cu patru fire de sârmă electrificată.

Sfidare în deșert

Se poate spune că sancțiunile americane nu au paralizat încă fabricile din districtul Lop. Într-o dimineață înghețată, dar însorită, de weekend, intrarea în parcul de produse din păr era aglomerată. În apropiere, muncitorii în construcții se străduiau să ridice clădiri noi. Sosirea reporterilor străini a declanșat atacurile (îmbrânceli, tras de mâini) venite din partea unor bărbați neidentificați care s-au hotărât să-i oprească pe occidentali să continue mai departe. Unul dintre ei a zis că este „persoana responsabilă de parc”. Încercând să ia smartphone-urile reporterilor, aceștia au cerut ștergerea fotografiilor cu zona lor industrială și cu ceea ce pare a fi o unitate de antrenament, situată la capătul sudic al parcului; semăna cu un internat securizat, cu adulții tineri aliniați pe un teren de joc. Întrebările au fost întâmpinate cu eschive. „Nu prea avem relații cu lumea exterioară”, a răspuns unul dintre bărbați, când a fost întrebat despre sancțiunile americane. Afirmând inițial că firma sa vinde doar pe piețele interne, el a susținut apoi că nu face nimic și „este încă în curs de organizare”.

Bărbații au pus în scenă încă o confruntare fizică atunci când în vizor a apărut un complex îngrozitor, asemănător unei închisori, cu ziduri înalte, cenușii și turnuri de pază. Neîmpiedicând străinii să vadă închisoarea, s-au concentrat pe prevenirea fotografierii.

Totuși, distrugerea dovezilor nu este semnul unei conștiințe încărcate. Părţile din parc concepute să fie văzute de la sol de către localnici sunt lipsite de scuze. Litere uriaşe formează pe acoperișul clădirii slogane precum: „Munca este glorioasă” și „Serviți economia”. Un afiș de lângă poarta principală îl înfăţişează pe președintele Xi Jinping înconjurat de copii uiguri care zâmbesc. Regimul chinez este secretos, nu are nicio răbdare să dezbată politicile sale cu străinii. Este mândru de domnia sa de fier din Xinjiang și nu este pe cale să se schimbe. >>

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here