Covid-19: S-a intrat în faza unui lung salut de despărţire

Sursa: Pixabay

„Când se va termina? De un an și jumătate, covid-19 a cuprins o țară după alta. Tocmai când ai impresia că virusul a fost înfrânt, apare o nouă variantă, mai infecțioasă decât ultima. Și totuși, pe măsură ce numărul vaccinărilor depășește 3 miliarde, mijesc semnele vieții post-covid. Deja, două lucruri sunt clare: că ultima fază a pandemiei va fi prelungită și dureroasă; şi că pandemia covid-19 va lăsa în urmă o lume diferită”, notează The Economist.

<< Săptămâna aceasta, The Economist publică un indice de normalitate, care reflectă ambele realități. Pornind de la o medie pre-pandemie de 100, urmărește lucruri precum zborurile, traficul și vânzarea cu amănuntul în 50 de țări, reprezentând 76% din populația Pământului. Astăzi media respectivă se ridică la 66, aproape dublu față de nivelul din aprilie 2020.

Cu toate acestea, ravagiile covid-19 sunt încă evidente în multe țări. Luați în considerare statul cel mai prost situat conform indicelui nostru, Malaezia, care suferă un val de infecții de șase ori mai letal decât cel din ianuarie și înregistrează doar o medie de 27. Principalul motiv pentru aceasta este că vaccinarea rămâne incompletă.

În Africa subsahariană, suferindă din cauza unui focar letal, doar 2,4% din populația cu vârsta peste 12 ani a primit o singură doză. Chiar și în America, unde vaccinurile sunt din belşug, doar aproximativ 30% dintre locutiroii din Mississippi și Alabama sunt pe deplin protejați. Deși lumea este pregătită să producă în jur de 11 miliarde de doze de vaccin în acest an, vor trece luni bune înainte ca toate aceste dozei să găsească braţe și chiar mai mult dacă țările bogate vor stoca doze pentru când ar putea nevoie de ele.

Lipsa vaccinării este agravată de noi variante. Delta, observată pentru prima dată în India, este de două până la trei ori mai infecțioasă decât virusul care a ieșit din Wuhan. Cazurile s-au răspândit atât de repede încât spitalele pot rămâne fără paturi și personalul medical (și uneori oxigen), chiar și în locuri în care 30% dintre oameni au fost vaccinaţi. Variantele de astăzi se răspândesc chiar și printre cei vaccinați. Nici o mutație nu a adus încă atingere capacităţii vaccinurilor de a preveni aproape toate formele severe ale bolii și moartea. Dar următoarea ar putea-o face.

Nimic din toate acestea nu schimbă faptul că pandemia se va diminua în cele din urmă, chiar dacă virusul propriu-zis va supraviețui. Pentru cei suficient de norocoși pentru a fi vaccinați complet și pentru a avea acces la noi tratamente, covid-19 devine deja rapid o boală neletală. În Marea Britanie, unde Delta este dominantă, rata mortalității în cazul în care te infectezi este acum de aproximativ 0,1%, similar cu rata mortalităţii în gripa sezonieră: este un pericol, dar unul gestionabil. Dacă o variantă ar necesita un vaccin cu altă formulă, nu ar fi ceva care să dureze mult până să fie creat.

Cu toate acestea, pe măsură ce vaccinurile și tratamentele devin din ce în ce mai abundente în țările bogate, la fel se va întâmpla şi cu furia declanşată de faptul că oamenii din ţările sărace mor din lipsă de provizii. Acest lucru va provoca fricțiuni între țările bogate și restul. Interdicțiile de călătorie vor menține cele două lumi separate.

În cele din urmă, zborurile se vor relua, dar alte schimbări de comportament vor dura. Unele vor fi profunde. Luați cazul Americii, unde economia în plină expansiune a depășit nivelul său pre-pandemic, în martie, dar care înregistrează doar o medie de 73 – parțial şi pentru că orașele mari sunt mai liniștite și mai mulți oameni lucrează de acasă.

Până acum se pare că moștenirea covid-19 va urma modelul stabilit de pandemiile din trecut. Nicholas Christakis, de la Universitatea Yale, identifică trei schimbări: amenințarea colectivă determină o creștere a puterii de stat; răsturnarea vieții de zi cu zi duce la o căutare a sensului; proximitatea morții aduce prudență în timp ce boala se dezlănțuie, dar odată trecută, îşi face loc îndrăzneala. Fiecare va marca societatea în felul său.

Când oamenii din țările bogate s-au retras în casele lor, în timpul blocării, statul s-a baricadat şi el cu cu ei. În timpul pandemiei, guvernele au fost principalul canal de informare, sursa normelor, o sursă de bani și, în cele din urmă, furnizorii de vaccinuri. Foarte aproximativ, guvernele țărilor bogate au plătit 90 de cenți pentru fiecare dolar pierdut. Cumva spre propria lor uimire, politicienii care au restricționat libertățile civile au constatat că majoritatea cetățenilor lor au aplaudat.

Există o dezbatere academică viguroasă cu privire la faptul că blocajele au „meritat”. Dar moștenirea marelui guvern al pandemiei este deja expusă. Să ne uităm doar la planurile de cheltuieli ale administrației Biden. Oricare ar fi problema – inegalitatea, creșterea economică lentă, securitatea lanțurilor de aprovizionare – un guvern mai mare și mai activist pare să fie soluția preferată.

Există, de asemenea, dovezi ale unei căutări reînnoite a sensului. Acest lucru întărește trecerea către politica identitară atât la dreapta, cât și la stânga, dar merge mai adânc de atât. Aproximativ una din cinci persoane din Italia și Olanda a declarat, pentru un sondaj Pew, că pandemia le-a făcut țările mai religioase. În Spania și Canada, aproximativ doi din cinci au spus că legăturile de familie au devenit mai puternice.

Și timpul liber a fost afectat. Oamenii spun că au avut cu 15% mai mult timp pentru ei. În Marea Britanie, femeile tinere au petrecut cu 50% mai mult cu nasul într-o carte. Agenții literari au fost copleşiţi de romanele de debut. Unele dintre acestea vor dispărea: firmele media se tem de o „recesiune a atenției”.

Dar unele schimbări vor rămâne.

De exemplu, oamenii ar putea decide că vor să scape de hămăleala pre-pandemică de la locul de muncă, iar piețele muncii restrânse le pot fi de ajutor. În Marea Britanie, înscrierile la școale de medicină au crescut cu 21%, în 2020. În America, crearea de afaceri a fost cea mai mare de când au început contabilizarea lor, în 2004. Unul din trei americani care pot lucra de acasă dorește să facă acest lucru cinci zile pe săptămână, potrivit sondajelor. Unii șefi le ordonă oamenilor să vină la birou; alții încearcă să-i ademenească.

Cei care nu mor aruncă zarurile

Încă nu este clar dacă pofta de risc este şi ea pe cale să revină. În principiu, dacă supraviețuiești unei boli care pune viața în pericol, te poți considera drept unul dintre cei norocoși, iar diavolului îi va păsa. În anii de după gripa spaniolă de acum un secol, foamea de entuziasm a ieşit pe scenă în fiecare domeniu, de la licența sexuală la artă până la nebunia după viteză. De data aceasta noile frontiere ar putea varia de la călătoriile spațiale la ingineria genetică, inteligența artificială și realitatea augmentată.

Chiar înainte de apariția coronavirusului, revoluția digitală, schimbările climatice și ascensiunea Chinei păreau să pună capăt ordinii conduse de Vest după cel de-al doilea război mondial. Pandemia va grăbi transformarea. >>

ANALIZĂ | Cursa spațială tocmai s-a complicat. Cum arată adevărata bătălie pentru spațiul cosmic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here