Cum au reușit economiile să facă anticorpi la lockdown și cum va fi remodelată intervenția guvernelor pe timp de pandemie, în 2021

Sursa: Pixabay

Țările bogate au devenit mai eficiente în reducerea costurilor economice provocate de pandemia de Covid-19, notează The Economist, care a identificat cel puțin trei factori responsabili de această evoluție îmbucurătoare.

<< Lockdown-urile din primăvară, care în momentul lor de vârf au acoperit mai mult de jumătate din populația lumii, au provocat o atotputernică recesiune. În aprilie, producția economică globală a fost cu 20% sub nivelul pe care l-ar fi atins în condiții normale. Pe măsură ce cazurile de coronavirus au crescut din nou, țările bogate impun o altă rundă de blocaje. Franța era închisă în noiembrie, Italia a fost închisă de Crăciun, iar Anglia a intrat într-un blocaj național pe 6 ianuarie. Regiuni din Japonia au intrat în stare de urgență. Situația din America, unde autoritățile locale, mai degrabă decât guvernul federal, sunt în principal responsabile pentru emiterea ordinelor de rămânere la domiciliu, este mai complicată. Totuși, restricțiile oficiale sunt azi la fel de strânse ca și în primăvară.

Cea mai recentă repriză de blocări va afecta din nou economia, dar poate că nu la fel de tare. Analiștii de la Goldman Sachs susțin că, în cazul Marii Britanii, „sensibilitatea activității economice la restricțiile privind Covid-19 a scăzut semnificativ de la primul lockdown”. Într-o altă cercetare, publicată în 8 ianuarie, HSBC a menționat, la rândul său, că producția industrială germană „și-a extins recuperarea, în noiembrie, fără a fi descurajată de reînnoirea lockdown-ului”. Raportul american privind ocuparea forței de muncă din decembrie, publicat în aceeași zi, a arătat că ocuparea forței de muncă a scăzut pentru prima dată din aprilie, un rezultat deprimant atunci când milioane de oameni sunt încă fără slujbă. Cu toate acestea, alți indicatori economici relevanți, precum cei privind cheltuielile consumatorilor, sunt într-o formă mai bună decât erau în primăvară.

Va trece ceva timp până când cifrele oficiale privind PIB-ul vor confirma rezistența crescută a lumii bogate la lockdown-uri. Dar într-o lucrare recentă, Nicolas Woloszko, de la OECD, folosește datele de căutare Google pentru a construi o estimare săptămânală a PIB-ului pentru economiile mari. În aprilie, acestea operau la o capacitate de aproximativ 80%. Acum rulează cu peste 90%. Trei factori principali explică îmbunătățirea: mai puțină teamă la nivel public; o politică guvernamentală mai bine calibrată; și adaptarea afacerilor.

Să ne aplecăm mai întâi asupra fricii. În martie și aprilie, coronavirusul era ceva necunoscut, iar răspunsul multor oameni a fost acela de a se baricada în casele lor. Analiza unui sondaj realizat de YouGov sugerează că în aprilie mai mult de 60% dintre respondenții din țările bogate erau îngrijorați că pot contracta virusul. Cu toate acestea, o mai bună înțelegere a ceea ce poți face pentru a nu te îmbolnăvi și, probabil, oboseala lockdown-ului au făcut ca oamenii să fie acum dispuși să iasă mai mult.

Ponderea persoanelor care își exprimă îngrijorarea cu privire la îmbolnăvirea de Covid-19 a scăzut la aproximativ 50%, în noiembrie. Datele de la Google sugerează că, în multe țări, oamenii se deplasează în spațiile publice mai mult decât o făceau la începutul pandemiei. Suedia este unul dintre puținele locuri în care mobilitatea a scăzut sub nivelurile sale din primăvară, dar, din nou, restricțiile guvernamentale au devenit mult mai dure. Acest lucru a determinat unele autorități de sănătate publică să-și smulgă părul. „Lockdown-ul actual nu a avut un impact atât de mare asupra mobilității (și contactelor probabile) ca … în martie”, se arată într-o prezentare a oamenilor de știință din Ontario, făcută în decembrie. Ziarele britanice și americane menționează cuvintele „illigal rave” de cinci ori mai frecvent decât în ​​primăvară.

Dorința mai mare de a sfida ordinele guvernamentale probabil înrăutățește răspândirea virusului, indiferent de beneficiile sale economice. Însă al doilea factor care explică rezistența economiilor de această dată – e vorba de calibrarea politicii guvernamentale – e mai puțin decât un compromis. Oficialii au aflat ce măsuri de blocare au cel mai mic cost economic – așadar există acum mai puțin apetit pentru, să zicem, închiderea școlilor, decât în ​​primăvară, dar mai mult pentru purtarea măștii, și testarea pasagerilor la sosirea din alte țări, două măsuri care nu dau nimănui prea multe bătăi de cap. Mulți au urmat exemplul Germaniei, unde multe șantiere au fost lăsate deschise în timpul primului val. Franța a continuat producția; indicatorii din acest sector au scăzut puțin în noiembrie și au crescut în decembrie.

Al treilea motiv se referă la adaptarea afacerilor. Trecerea bruscă la munca la distanță a fost un șoc pentru mulți dintre cei care lucrează de obicei într-un birou. Îmtre timp, companiile au investit în a fi mai productive chiar și sub lockdown. Din martie până în octombrie, Marea Britanie a importat laptopuri în valoare de 4,7 miliarde de lire sterline (6 miliarde de dolari), cu 20% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului 2019. O lucrare recentă, coordonată de Nick Bloom, de la Universitatea Stanford, analizează depunerile de brevete americane și constată că pandemia „a mutat direcția inovației către noile tehnologii care sprijină videoconferința, telecomunicația [și] interactivitatea la distanță”. Fără îndoială, a apărut și fenomenul învățării pe modelul văzând și făcând, fapt care le-a permis oamenilor să folosească mai bine tehnologia, cum ar fi Slack.

Companiile orientate către consumatori au făcut și mai mult pentru a face față. Cele mai bune cluburi de jazz din New York oferă acum fluxuri live în sufragerie. Când locuia la o fermă din estul Angliei, corespondentul dvs. a cumpărat un meniu de la Gujarati Rasoi, o prăvălie alimentară indiană, situată la 92 de mile distanță, în Londra, care, ca multe restaurante, a început să facă livrări la nivel național. În Marea Britanie, ponderea firmelor deschise pentru afaceri nu a fost mai mică la sfârșitul anului trecut decât în ​​vară, când restricțiile erau mult mai slabe, potrivit datelor oficiale. Nu este cazul întreprinderilor mici din America, însă rămâne deschisă perspectiva unei ponderi mai mari decât primăvara trecută.

Această rezistență a economiei în fața ultimului val de lockdown-ur are mai multe implicații. Când virusul a început să se răspândească, guvernele intenționau să înghețe economia. Dar de-a lungul timpului a devenit clar că activitatea s-a adaptat șocului pandemiei. Asta înseamnă că guvernele ar trebui să intervină mai puțin prin sprijin fiscal, ceea ce, într-adevăr, și este planul lor în 2021.

Totodat, întrucât rămân neutilizate mai puține resurse în cursul acestei ultime runde de lockdown, situația ar trebui să provoace mai puține cicatrici. Asta i-ar putea permite producției să crească mai repede, odată cu ridicarea restricțiilor. Analiștii de la Morgan Stanley se așteaptă ca PIB-ul american să revină, până la sfârșitul anului, la tendința sa pre-pandemică. O mulțime de factori ar putea încă zădărnici această prognoză. Orice s-ar întâmpla, însă, economia care a intrat în pandemie va arăta foarte diferit de cea care o lasă în urmă. >>

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here