Cu mască, fără mască. Aceasta este întrebarea. Dar, după ce timp de câteva săptămâni au existat tot felul de controverse, oamenii de știință încearcă să ne convingă că este indicat să purtăm mască. În Cehia spre exemplu portul măștii este obligatoriu, iar duminică, premierul ceh Andrej Babis l-a sfătuit chiar, într-un mesaj pe Twitter, pe președintele american Donald Trump să impună obligativitatea purtării măștii în SUA, pentru a opri răspândirea coronavirusului.

Un articol recent din revista Science Magazine arată că mesajele guvernamentale care descurajează purtarea măștii ar trebui schimbate rapid. Mulți oficiali s-au temut că, promovând cumpărarea de măști, în mijlocul unor penurii grave de materiale de protecție pentru spitale, vor adânci și mai mult lipsurile pentru medicii din prima linie a luptei cu pandemia.

Este o măsură de sănătate publică foarte bună, dar care nu este folosită”, susține KK Cheng, expert în sănătate publică la Universitatea din Birmingham. „Nu înseamnă să te protejezi numai pe tine, ci înseamnă să-i protejezi pe cei din jurul tău împotriva picăturilor care ies din tractul respirator.” Imaginează-ți că mergi cu metroul din New York într-o dimineață aglomerată. Dacă toată lumea ar purta o mască, sunt sigur că ar reduce transmiterea virusului.”

Deși există unele dovezi că virusul sindromului respirator acut sever, denumit coronavirus 2 (SARS-CoV-2) poate persista în aerosoli – particule fine care rămân suspendate în aer – transmiterea aerosolilor este probabil rară, spune Arnold Monto, un epidemiolog la Universitatea din Michigan, Ann Arbor. Virusul este răspândit în mare parte de picăturile mai mari, „și știm că măștile de față chirurgicale standard vor avea un efect modest asupra acestui tip de transmitere”, spune el. Dar „când combinați [măștile] cu alte abordări, atunci acestea pot face diferența.” Este posibil ca o mască să ajute la protejarea unui purtător sănătos de infecția cu noul coronavirus, spune Benjamin Cowling, epidemiolog la Universitatea din Hong Kong. S-au dovedit că atât măștile chirurgicale, cât și respiratorii cu protecție mai mare, N95, previn diverse infecții respiratorii ale personalului medical.

*Unul dintre motivele pentru care Coreea are o rată relativ mică de infecţii este că lumea poartă mască şi se spală frecvent pe mâini

Și profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul pledează pentru portul măștii, într-un interviu publicat pe Digi24.ro. Lucrează în domeniul bolilor infecțioase din 1990 și în decursul acestor 30 de ani a tratat cazuri de tuberculoză, SIDA, rujeolă, s-a confruntat cu epidemiile de SARS în 2003 și gripă porcină în 2009, dar și cu Ebola, în 2014, apoi MERS în 2015. Spune însă că actuala pandemie de Covid-19 ridică cele mai mari provocări.

Când tuşim sau strănutăm expulzăm picături. Practic, scuipăm. Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conţine multe virusuri. Mă refer la cele provenite de la o persoană infectată”, explică specialistul. ”Pentru că picăturile sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, şi aterizează de regulă la o distanţă între 1 metru şi 2 metri. În acel moment, virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură”. Apoi, ”atunci când strănutăm sau ne curge nasul, avem tendinţa să ne ştergem nasul cu mâna. (…)O facem fără să ne gândim. Iar virusul ajunge pe mână. Apoi vin şi vă strâng mâna. V-am transmis virusul prin contact direct. Aceasta este a doua cale.Apoi, a treia, este prin contact indirect. Atunci când un pacient strănută sau tuşeşte, picăturile ajung şi pe suprafeţele din jur, pe masă, pe clanţa uşii, pe tastatură…

Virusul poate supravieţui acolo de la câteva ore până la mai mult de 3 sau 4 zile. (…)

Pe hârtie sau textilele din care sunt făcute hainele noastre, nu atât de mult. Pe hârtie, poate o zi. Depinde de temperatură şi umiditate. 

Pe o masă ca aceasta, poate să supravieţuiacă chiar şi 5-7 zile. Deci când atingi suprafaţa după câteva ore, virusul de pe mâna ta încă este activ. Închipuie-ţi ce se întâmplă dacă îţi atingi apoi faţa”, mai explică Kim Woo-Jiu.

Te poţi totuşi infecta din aer în anumite condiţii. Este vorba despre transmiterea prin aerosoli.

Recent, mii de persoane dintr-o sectă religioasă numită Shincheonji s-au infectat în Coreea de Sud. Biserica era la etajul 10 al unei clădiri, într-un spaţiu închis. Ferestrele erau închise pentru că era iarnă. Imaginaţi-vă câteva sute de oameni, adunaţi la un metru sau doi distanţă unul de altul, rugându-se sau cântând ore în şir. Dacă acolo se află o persoană infectată, gândiţi-vă câte picături produce. Cu toţii scuipăm, chiar şi când vorbim normal, dar cineva care cântă sau ţipă va produce mai multe picături (Picăturile lui Flügge – n.r.). Vă amintiţi când am spus că o picătură este mai mare de 5 microni? Când oamenii strigă sau ţipă, nu toate picăturile ajung jos, nu aterizează la o distanţă de un metru sau doi, pentru că pot fi curenţi care să bată şi din lateral. Picătura poate parcurge o distanţă mai mare, iar pe drum poate să se „usuce”. Picăturile se micşorează la mai puţin de 5 microni şi se transformă în aerosoli. Pentru că sunt mai uşori, aceştia sunt afectaţi mai puţin de gravitaţie şi pot parcurge mai mult de 2 metri. Astfel că se poate infecta chiar şi o persoană care stă la mai mult de 2 metri distanţă. De aceea, adunările în spaţii închise din biserici, din birourile de call center şi orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc tare sau mănâncă, sunt riscante. Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spaţii deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă.

Specialistul recomandă portul măștii de protecție, dar și a ochelarilor. Am menţionat ochii, nasul şi gura (drept porţi de intrate pentru virus, n. red.) pentru că în ele sunt membrane mucoase, în pleoape, în interiorul nasului, în gură. Virusul nu poate intra în piele, dar mucoasele au un receptor care se numeşte ACE2. Virusul trebuie să se lipească de aceşti receptori, pe care nu îi avem şi în piele. Pielea noastră acţionează ca o barieră. Virusul nu poate intra nici prin urechi.

În Occident, în Europa şi în SUA, nu prea vezi oameni purtând mască. Mi se pare straniu. În Statele Unite, şeful sistemului sanitar public le-a spus oamenilor că nu este nevoie să poarte mască. OMS a recomandat acelaşi lucru. Dar eu nu sunt de acord. Mesajul acesta trebuie pus în context. Cred că scopul a fost împiedice ca publicul să facă stocuri de măşti şi asta pentru că personalul medical are mai multă nevoie de ele. Dacă personalul medical nu mai are măşti, nu mai poate trata pacienţii. Cu alte cuvinte, pentru că sunt puţine măşti în SUA, personalul medical trebuie să aibă prioritate”, este de părere specialistul sud-coreean.

În concluzie, este foarte util să purtăm mască. ”Altfel de ce le-ar mai purta doctorii în spitale?”, explică Kim Woo-Jiu. (…)Măştile şi-au dovedit utilitatea în prevenirea infecţiilor. Uitaţi-vă la China, Hong Kong, Japonia şi Coreea. În ţările din Asia, oamenii poartă mască. Dar dacă vă uitaţi la multe dintre ţările europene şi la SUA, virusul se răspândeşte rapid. Unul dintre motivele pentru care Coreea are o rată relativ mică de infecţii este că lumea poartă mască şi se spală frecvent pe mâini.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here