De ce blochează SIE și MApN accesul la arhivele Securității? Explicațiile lui Mădălin Hodor

Inquam Photos / George Călin

Fosta Securitate comunistă încă mai are secrete care nici în acest moment, la mai bine de 31 de ani de la Revoluție, nu pot fi cunoscute de către cetățenii români. Deși arhiva a fost predată în mare parte Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS), în urma unei decizii CSAT din 2006, anumite documente ale principalului organ de represiune al statului comunist sunt încă ținute departe de ochii publicului, în anul 2021, sub pretextul „siguranței naționale”, transmite Digi24.

Recent, Mădălin Hodor alături de alți doi cercetători ai CNSAS, Mihai Demetriade și Andrei Ursu, cercetător asociat și fiul disidentului Gheorghe Ursu, au susținut, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Apărării, Nicolae Ciucă, faptul că de-a lungul timpului Ministerul Apărării Naționale a trimis „selectiv și parcimonios” anumite documente către CNSAS.

Cei trei cercetători au acuzat Ministerul Apărării de „tăcere arogantă” și „lipsă de voință în restituirea in integrum a arhivelor capturate în contextul Revoluției române”.

„Ascunzând memoria represiunii, domnule ministru, deveniți complice cu răul. Prin gestul continuu și ilegal al ministerului pe care-l conduceți, pagini dureroase și infame din istoria principalului actor represiv al regimului totalitar sunt excluse circuitului civil, dezbaterii democratice și înfăptuirii juridice a dreptății. Ați antrenat, prin lipsa dumneavoastră de voință, un lung șir de consecințe nefaste. Un trecut odios a fost ascuns privirii victimelor, potențialele acțiuni în instanță reglementate de lege au fost anulate înainte de a fi putut să existe, voința însăși a statului privind decomunizarea prin deschiderea arhivelor represive a fost scandalos încălcată”, se arată în scrisoarea celor trei cercetători CNSAS.

În replică, Ministerul Apărării Naționale a anunțat formarea unei comisii comune MApN – CNSAS care va analiza documentele din arhiva ministerului legate de activitatea fostei Securități. MApN a adăugat că „în anul 2006, toate documentele care privesc fosta Securitate din arhiva Ministerului Apărării Naționale au fost predate Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale, în conformitate cu prevederile Hotărârii CSAT nr. 60/2006”.

Cercetătorul CNSAS, Mădălin Hodor, a declarat, pentru Digi24.ro, că arhiva fostei Securități care se află în prezent în custodia MApN, poate desluși, în parte, multe din misterele încă neelucidate ale perioadei Revoluției române din decembrie 1989 dar poate deschide, în același timp, o „cutie a Pandorei” care să dezvăluie o imagine a Armatei pe care Ministerul Apărării a încercat, în toți acești ani, să o ascundă opiniei publice.

Digi24: Cum explicați că, după 31 de ani, România încă mai deține la „secret” arhiva fostei Securități?

Mădălin Hodor: Este o discuție care ține de strategia de comunicare și de exorcizarea trecutulului comunist a statului român, care nu există. Interesul real al societății există în continuare pentru problemele trecutului, pentru deslușirea ițelor legate de Securitate, colaboratori, ofițeri, torționari șamd. În prezent, avem însă agende diferite: societatea are agenda clară, pentru transparentizare și aflarea lucrurilor ținute la secret, în vreme ce unele instituții ale statului sunt tributare unei mentalități moștenite dinainte de 1989.

În urma deciziei CSAT din 2006, s-a dispus predarea în masă a arhivelor. O parte din aceste arhive a continuat să fie păstrată de către deținători sub această rezervă a „siguranței naționale”.

Mădălin Hodor: SRI, principalul deținător al arhivei Securității, moștenitorul legal al acestei părți a arhivei, a predat masiv dosare, de-a lungul timpului. Asta și pentru că a existat atenție publică. În consecință datorită acestei atenții excesive, foarte direcționate, treptat, treptat, a predat, astfel încât, nu mai are așa multe dosare. Ultimele sunt în curs de predare.

La polul opus se află SIE care are și el arhivă consistentă. Arhiva fostei DIE (Direcția de Informații Externe) sau CIE (Centrul de Informații Externe), arhiva spionajului, practic, era separată de arhiva Securității /DSS (Direcția Securității Statului). Pe cale de consecință, această arhivă este un subiect foarte sensibil. SIE e unul dintre cei mai opaci parteneri de discuții. Nu avem, de exemplu, inventarele referitoare la ce există în arhiva SIE, procesul de predare e, la ora actuală, complet blocat, nu se mai ia nimic de acolo.

În ceea ce privește Ministerul de Interne, lucrurile sunt mai amestecate. Există o arhivă la Jandarmerie a fostelor Trupe de Securitate, există arhiva Miliției, arhiva Direcției de Pașapoarte. Nu sunt însă lucruri insolvabile, iar disponibilitatea de discuție există la MI.

Mai multe detalii – AICI.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here