Decizia șocantă a CCR ajută grupările infracționale prin blocarea implicării SRI în lupta împotriva corupției și a crimei organizate

Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale si Florin Iordache, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, participa la o adunare solemnă orgnizata de Curtea Constituțională cu ocazia Zilei Constituției României, la Palatul Parlamentului din București, vineri 8 decembrie 2017. Inquam Photos / George Călin

Decizia CCR privind neconstituționalitatea folosirii interceptărilor în dosare penale anulează, practic, probele pe care SRI le-a pus la dispoziția procurorilor în trecut, în numeroase cazuri cu miză mare și blochează sprijinul viitor pe care instituția l-ar putea oferi în lupta împotriva corupției și a altor activități ilegale. Serviciul Român de informații nu va mai putea sesiza parchetele în legătură cu infracțiunile constatate în timpul cercetărilor făcute în baza legii siguranței naționale.

Avocatul Elenina Nicuț a explicat, într-o intervenție la Digi24, că această decizie șocantă a CCR va afecta dosare de corupție,crimă organizată, terorism etc.

„Va afecta tot, orice materie penală care presupune supraveghere tehnică”, a spus Elenina Nicuț. 

Potrivit legii, SRI are obligația de a sesiza organele penale dacă în timpul unei supravegheri tehnice obține informații legate de săvârșirea unei infracțiuni. 

În categoria mandate de siguranță națională intră, pe lângă cazurile de corupție, și cele legate de crima organizată, traficul de droguri, criminalitate cibernetică, terorism, sau infracționalitate economică. 

Această decizie a CCR se traduce prin faptul că SRI nu va mai putea să pună la dispoziția procurorilor probele obținute. Astfel, Serviciul va anunța organele de anchetă penală ce a descoperit în timpul interceptărilor, urmând ca procurorii să înceapă propria anchetă, însă fără să ia în considerare probele obținute de SRI în cadrul supravegherii tehnice.

Interdicţia de a utiliza materialul obținut de SRI ca probă în dosare se referă inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională, scrie G4media.ro. În plus, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului, în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme.

Cu alte cuvinte, mai explică Digi24, decizia de marți a CCR este exact ceea ce a încercat să obțină fostul lider PSD Liviu Dragnea cu modificările aduse legilor justiției și codurilor penale. Atunci, argumentul adus de PSD-istul ajuns acum după gratii era că SRI face interceptări în baza unui mandat de siguranță națională și află, în cursul anchetei, și fapte care nu țin de siguranța națională, sesizând procurorii care deschid astfel dosare separate, în legătură cu alte infracțiuni decât cele pentru care a fost pornită ancheta inițială. 

Decizia CCR afectează și dosarele ajunse deja în instanțe

„Sub rezerva faptului că, la acest moment, discutăm exclusiv pe baza minutei, decizia CCR de azi pare a interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii.

O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă. Astfel de înregistrări vor putea fi însă folosite în continuare în susţinerea comunicărilor (informărilor către procurori – n.r.) făcute, potrivit legii, inclusiv către organele de urmărire penală, urmând ca acestea să procedeze ulterior la administrarea de probe prin supraveghere tehnică, în condiţiile Codului de procedură penală.

Referitor la înregistrările deja efectuate şi propuse ca probe în procesele penale, cel mai probabil, acestea vor fi eliminate, a explicat vocatul Elenina Nicuţ pentru g4media.ro.

Valeriu Zgonea și Liviu Dragnea, printre beneficiarii deciziei CCR

Eliminarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională l-ar putea ajuta pe Valeriu Zgonea, dar și pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Potrivit unor surse judiciare citate de g4media.ro, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe MSN, pe securitate economică. În acest dosar Dragnea este acuzat de abuz în serviciu şi fraudă cu fonduri europene de peste 27 de milioane de euro. Ancheta a început în noiembrie 2017 şi nu este gata nici acum.

Toată această poveste a început însă de la fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, condamnat luni, 3 februarie, la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție în care este acuzat că a primit mită peste 62.000 de lei. La cererea lui Zgonea, Tribunalul București a ridicat excepția de neconstituționalitate la data de 31 mai 2018.

Apoi, Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile articolului 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, potrivit unui comunicat al CCR.

2 COMENTARII

  1. Se confirma inca o data ca aceasta ccr psdista lucreaza pentru infractori, puroiul adunat aici infecteaza si va infecta si in viitor viata acestei tari, zi de zi. Avem, asadar, un motiv ca sa intelegem de ce dosarul teldrum bate pasul pe loc de 3 ani.

  2. Păi nu are CCR majoritate PSD?
    Deci la modul absurd, nu sunt luate în considerare niște probe evidente, clare, pe motive că să nu-i condamne pe Dragnea și Zgornea!!! Și de aici la orice proces…

    “ decizia de marți a CCR este exact ceea ce a încercat să obțină fostul lider PSD Liviu Dragnea cu modificările aduse legilor justiției și codurilor penale. Atunci, argumentul adus de PSD-istul ajuns acum după gratii era că SRI face interceptări în baza unui mandat de siguranță națională și află, în cursul anchetei, și fapte care nu țin de siguranța națională, sesizând procurorii care deschid astfel dosare separate, în legătură cu alte infracțiuni decât cele pentru care a fost pornită ancheta inițială. “

    În ce fel de țară trăim noi?
    Suntem în UE?
    Încotr-o ne îndreptăm?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here