Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, col.dr. Valeriu Gheorghiţă, a decis, împreună cu prefecţii, întreruperea programărilor pe plaforma informatică întrucât s-a atins capacitatea maximă de vaccinare în acest moment, scrie adevarul.ro.

Stocurile existente de vaccin Pfizer şi Moderna ajung doar pentru imunizarea cu două doze a celor 1.400.000 de persoane programate între 27 decembrie anul trecut, când a început campania de vaccinare, şi 20 ianuarie.  

Situaţie întâlnită şi în alte ţări europene Totodată, miercuri, 20 ianuarie, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a solicitat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale ca platforma să fie modificată astfel încât 75% din programările făcute într-o zi să fie pentru vârstnici, persoane cu boli cronice şi cu dizabilităţi, precum şi personal inclus în etapa I pentru care se continuă imunizarea şi în etapa a II-a, iar 25%, pentru angajaţii din serviciile esenţiale. Modificările solicitate vor fi puse în producţie în următoarele zile.   

„Această necesitate de corelare a numărului de doze de vaccin, sosite pe lanţul de aprovizionare din Uniunea Europeană de la companiile farmaceutice spre România, cu numărul de persoane care s-au înscris în platforma informatică pentru vaccinare şi, implicit, pentru rapel este o situaţie întâlnită şi în alte ţări europene, astfel încât procesul de vaccinare să fie optimizat în funcţie de stocurile existente la momentul respectiv“, a precizat CNCAV. 

*Mai mult de 21.500 de imunizări pe zi

Cercetătorul Ovidiu Jurma, medic epidemiolog, apreciază că, în ciuda dificultăţilor ivite odată cu începerea celei de-a doua etape de vaccinare, s-a reuşit depăşirea pragului de 21.500 de vaccinări pe zi, în medie, ceea ce este, în sine, o veste foarte bună.  

„Acesta este pragul la care folosim toată cantitatea de vaccin alocată săptămânal şi creşterea în continuare e limitată acum doar de livrările de vaccin care vor avea loc. Este o performanţă cu adevărat remarcabilă de sinergie între armată şi sistemul de sănătate publică pentru care merită aplaudaţi cei implicaţi, chiar dacă mulţi se străduiesc să îi discrediteze de pe margine”, a subliniat dr. Ovidiu Jurma.   

Acesta mai spune că decizia trecerii la a doua etapă de vaccinare, în paralel cu etapa I, s-a dovedit a fi una inspirată. „Pragul următor este de 60.000 de vaccinări pe zi, care este nivelul necesar pentru a vaccina un milion de persoane, lunar, astfel încât să depăşim proporţia de 50% din populaţie vaccinată până în octombrie. În continuare, avem răgazul necesar până la finalul lunii ianuarie să rezolvăm problemele identificate şi să pregătim deschiderea etapei a III-a în paralel cu etapele I şi a II-a, astfel încât numărul de vaccinări zilnice în timpul săptămânii de lucru să poată trece de 75.000 pe zi, atunci când vaccinul va fi disponibil în cantităţile necesare”, a adăugat cercetătorul.  Care ar trebui să fie paşii următori Dr. Ovidiu Jurma consideră că ar fi o greşeală ca această a doua etapă să fie subîmpărţită pentru a putea include prioritar şi categorii din etapa a III-a. „Acest lucru poate produce complicaţii inutile şi poate creşte dificultatea accesului la vaccin a celor care fac parte din categorii de risc medical crescut. Avem deja în etapa a II-a un mix suficient de mare între persoanele cu risc şi angajaţii esenţiali pentru a optimiza accesul celor cu risc în raport cu cei fără risc, care să poată apoi fi apoi extins şi la persoanele din etapa a III-a”, mai spune cercetătorul.   

Acesta adaugă că o astfel de segregare poate fi făcută şi pregătită pentru cea de-a III-a etapă dacă se consideră necesar: „De asemenea, etapa a III-a poate fi deschisă mai repede dacă problemele din etapa a II-a vor fi rezolvate şi se adoptă un sistem de prioritizare automată în cadrul programărilor. Pentru programatori e o chestiune mai simplă decât pare pentru noi. Toate sistemele moderne de calcul optimizează timpul de lucru al procesorului tot aşa cum sistemul modern de vaccinare din Israel opitimizează timpul de lucru al vaccinatorului”.  

Într-un sistem de acest fel, a explicat specialistul, coada este formată de cei care aşteaptă să se vaccineze, iar cei cu prioritate mai mare sunt vaccinaţi în faţă, pe bază de programare sau direct la prezentare.

„Păstrăm astfel rata de vaccinare ridicată fără să afectăm major priorităţile. Un astfel de sistem este tolerant la eroare şi chiar dacă vor mai fi cârcotaşi, oamenii sunt obişnuiti cu astfel de acces prioritar de la îmbarcarea în avion, trecerea frontierei, intrarea în cluburi sau accesul la servicii publice. Este un sistem relativ simplu de a maximiza rata de vaccinare şi a evita riscul de a risipi timp sau vaccin, cele două resurse esenţiale în eliberarea reală de sub dictatura pandemiei”, este de părere expertul.   

Ar fi de asemenea important să nu se facă diferenţieri între angajaţii de la stat şi cei din privat, unii fiind consideraţi mai „esenţiali” decât alţii. „Şi, mai ales, să nu exagerăm cu aceste categorii puternic subiective pentru a nu produce întârzieri şi proteste inutile. Scopul nostru este să vaccinăm anumite categorii prioritar, nu exclusiv. Astfel vom putea vaccina şi repede şi bine, păstrând prioritatea fără să afectăm obiectivul principal: 70% imunizare în toată populaţia până la sfârşitul anului”, a conchis dr. Jurma. 

*Şanse mari ca şcolile să fie redeschise pe 8 februarie  

Mai multe studii efectuate de-a lungul anului trecut şi coroborate cu datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii demonstrează că doar în cazuri excepţionale şcolile au fost un factor de răspândire suplimentară a COVID-19. 

Cercetările duc la concluzia că şcolile au reflectat situaţia epidemiologică a comunităţii din care fac parte şi atunci când transmiterea virusului a fost scăzută la nivel comunitar, copiii şi centrele de educaţie nu au devenit focare de infecţie cu SARS-CoV-2. Însă, în cazul în care numărul infectărilor a crescut la nivelul populaţiei generale, este neapărată nevoie de menţinerea măsurilor sanitare de prevenţie în şcoli. Cazuri rare de infectare de la elev la elev Studiile mai arată că situaţia nu este acceaşi în învăţământul primar, comparativ cu cel secundar, în sensul că la adolescenţi e nevoie ca numărul de contacte să fie limitat în afara spaţiului de învăţământ şi familial. În 2020, doar 0,2 % din decese au corespuns celor cu vârste de sub 20 de ani, iar cazurile de infectare între elevi au fost sporadice. Însă, numărul contagierilor din şcoli a fost mai ridicat în rândul personalului de învăţământ şi al angajaţilor, decât cel din rândul elevilor.  

Datele ştiinţifice sugerează că personalul din învăţământ are un risc mai mare de contagiere decât populaţia în general. În schimb, un studiu realizat de Marea Britanie arată că cei care lucrează în şcoli au un risc mai mic de infectare decât angajaţii din alte sectoare. Un alt studiu, realizat în SUA în rândul a 57.000 de angajaţi în domeniul îngrijirii copiilor, relevă că aceştia nu au un risc mai mare de a se infecta.  

În faţa apariţiei noilor variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 potenţial mai contagioase, reprezentanţii OMS sunt de părere că trebuie făcute analize suplimentare pe categorii de gen şi vârstă şi trebuie verificat dacă au un impact diferit în ce-i priveşte pe copii.

*Cifre încurajatoare

Autorităţile din România au declarat că, în momentul de faţă, nu avem cifre care să arată că deschiderea şcolilor ar trebui amânată. O decizie definitivă în acest sens urmează să se ia pe 2 februarie, caz în care şcolile vor reveni la cursuri faţă în faţă începând cu 8 februarie.  

„Dacă mă întrebaţi acum o lună sau acum trei săptămâni, aş fi spus că sunt moderat-pesimist. Cifrele de mai târziu, şi mă refer la cele referitoare la numărul de persoane în spitale, respectiv numărul de persoane la Anestezie şi Terapie Intensivă, respectiv decese. Cele trei cifre despre care vă vorbesc nu au avut dezvoltări, nu au mers într-o direcţie rea”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii. La rândul său, premierul Florin Cîţu a declarat că, dacă „lucrurile rămân aşa cum sunt” în evoluţia pandemiei, este limpede că şcolile se vor redeschide pe data de 8 februarie. 

*Cursuri hibride în unele universităţi

Deja unele universităţi au anunţat că, din semestrul al II-lea, adică din 22 februarie, vor trece la un sistem de învăţare hibrid, atât online, cât şi faţă în faţă – mai ales la seminarii, laboratoare şi lucrări practice. Un astfel de exemplu este Universitatea Transilvania din Braşov care va redeschide şi căminele, indiferent de contextul epidemiologic din oraş sau din ţară. Atât în cămine, cât şi în sălile de seminar, studenţii vor avea în continuare obligaţia să respecte normele de protecţie impuse de autorităţi şi de conducerea universităţii, se arată într-o postare pe pagina de socializare a instituţiei de învăţământ superior.  Speranţele de revenire în bănci sunt mari şi în rândul părinţilor cu copii în învăţământul preuniversitar.  Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, a declarat în urma unei întâlniri la care au participat şi profesori de limba română că s-a căzut de acord asupra programei de limba română pentru examenul de Evaluare Naţională din vară şi asupra testelor-antrenament care ar urma să fie publicate de Ministerul Educaţiei, câte unul pe săptămână începând cu 15 februarie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here