Economist german de top: În criza corona, nu există o contradicție între interesele economice și de sănătate. Soluția: mai multă globalizare, nu mai puțină

Sursa: Flickr

Într-un interviu acordat Der Spiegel, Clemens Fuest, unul dintre principalii economiști ai Germaniei, discută impactul coronavirusului asupra guvernelor și afacerilor. Expertul susține că falimentele sunt inevitabile, iar efectele crizei vor fi resimțite pentru mult timp.

  • Redăm materialul pe larg.

DER SPIEGEL: Domnule Fuest, în ultimele luni, statul a intervenit în viața de zi cu zi și în economie într-un mod inedit – cu reguli privind comportamentul publicului, programe de stimulare economică și subvenții. Era necesar?

Fuest: În mare, guvernul a acționat corect, atât în ​​lupta împotriva coronavirusului, cât și în ceea ce privește politica economică. Într-o criză de genul acesta, piețele nu funcționează corect, deci statul ar trebui să intervină. Cu toate astea, este la fel de important ca politicienii să găsească o cale de ieșire din măsurile de urgență odată ce trece criza acută. Trebuie să fim atenți și să ne asigurăm că nu intrăm într-o economie controlată de stat.

DER SPIEGEL: Vedeți acest pericol?

Fuest: Da. Cred că se vorbește prea mult despre cheltuielile publice și prea puțin despre libertatea necesară sectorului privat. Prosperitatea noastră nu este generată de stat, ci de antreprenori și lucrători. Lucrurile nu vor fi la fel de line de data aceasta ca după criza financiară, când economia și-a redobândit rapid ritmul.

DER SPIEGEL: Când virusul a început să se răspândească, guvernul a înghețat o mare parte a economiei. A fost blocarea o măsură excesivă?

Fuest: Nu. Experiența pandemiilor anterioare, precum gripa spaniolă, sugerează că daunele economice vor fi mai mici dacă boala este combătută hotărât. Atâta timp cât răspândirea virusului continuă, oamenii își reduc singuri activitățile economice. Ei consumă și produc mai puțin pentru că le este frică de infecție. Virusul trebuie să fie conținut înainte ca economia să se poată recupera. Contradicția dintre interesele economice și de sănătate, despre care s-a discutat frecvent în criza corona, nu există cu adevărat.

DER SPIEGEL: Cu toate acestea, multe companii au acumulat pierderi gigantice și acum trebuie salvate de către stat, prin împrumuturi sau investiții directe în acțiuni. Avem de-a face cu un soi de socialism corona?

Fuest: Sper că nu. Poate este corect ca statul să ia un pachet în anumite companii pentru a le salva de la faliment. Însă guvernul ar trebui să impună și condiții – ca firmele să nu poată plăti dividende, de exemplu. Ar fi greșit ca statul să intervină în activitățile operaționale.

DER SPIEGEL: Dar statul este acum noul coproprietar. Nu are obligația de a face presiuni pentru metode de producție ecologice, de exemplu?

Fuest: Nu. Dacă statul dorește să protejeze mediul, acesta trebuie să impună condiții care se aplică tuturor companiilor, nu numai celor la care statul deține acțiuni. Este corect să limităm bonusurile executive. Cu toate acestea, stabilirea liniilor directoare politice pentru operațiunile cotidiene nu este cursul corect de acțiune.

DER SPIEGEL: Lufthansa primește aproximativ 9 miliarde de euro de la stat și, în același timp, vrea să taie 22.000 de locuri de muncă. Nu este nevoie ca guvernul să împiedice așa ceva?

Fuest: Statul nu ar trebui să garanteze locuri de muncă dacă modelul de afaceri nu mai funcționează. Există indicii că oamenii nu vor zbura la fel de mult după criză. Lufthansa trebuie să se pregătească pentru asta, de asemenea, prin tăierea locurilor de muncă. Guvernul vrea să își vândă acțiunile Lufthansa cât mai repede, însă nu va putea face asta decât dacă compania este solidă din punct de vedere economic.

DER SPIEGEL: Statul a investit și în producătorul de vaccinuri Curevac. Avea sens?

Fuest: Nu. Curevac este o companie sănătoasă. Nu a existat nicio amenințare de insolvență și nici de preluare.

DER SPIEGEL: Ministrul federal al Economiei, Peter Altmaier, vrea să asigure accesul la un posibil vaccin contra corona și, de asemenea, să se asigure că o companie promițătoare de înaltă tehnologie rămâne în Germania și nu este achiziționată de un cumpărător străin. Nu este suficient acest motiv?

Fuest: Guvernul german tocmai a întărit o lege care îi permite să prevină preluarea străină. Aceasta ar putea fi folosită atunci când devine necesar. Dacă statul este preocupat de furnizarea de vaccinuri, acesta poate negocia contractele relevante. În acest caz, o participație de stat aici nu este instrumentul potrivit deoarece ar putea denatura concurența.

DER SPIEGEL: Nu este totuși corect ca Altmaier să caute să asigure furnizarea de vaccinuri, medicamente, echipamente de protecție și măști?

Fuest: Cu siguranță, nu au fost disponibile suficiente echipamente de protecție și măști, în Germania, când a izbucnit pandemia. Dar asta nu înseamnă că guvernul ar trebui să cumpere companii în acest scop.

DER SPIEGEL: Guvernul german vrea să devină mai puțin dependent de China pentru livrările medicale și să se asigure că mai multe astfel de consumabile vor fi produse în Germania. Este înțelept?

Fuest: Nu ar trebui să combinate producția internă cu securitatea aprovizionării. Chiar și în Germania poate exploda o epidemie sau producția poate fi oprită din alte motive, caz în care producția internă nu este deloc folositoare. Este mai bine să te asiguri că există mai mulți furnizori în diferite țări.

DER SPIEGEL: Comerțul global a slăbit și mai mult ca urmare a crizei. Lanțurile de aprovizionare au fost fracturate, iar protecționismul este în creștere. Nu are sens să facem economia mai concentrată la nivel național?

Fuest: Dimpotrivă. În prezent, soluția constă în mai multă globalizare, nu mai puțină. Cei care-și obțin produsele primare dintr-o singură sursă – China – ar fi înțelept să-și găsească furnizori suplimentari în Vietnam, India sau Mexic. La fel, este avantajos să îți livrezi produsele în întreaga lume, decât să te limitezi la un singur cumpărător. După criza financiară, industria germană a profitat de pe urma capacității sale de a vinde mașini și utilaje nu numai în zona Euro, care slăbea, ci și pe piețele în plină expansiune din China și America de Nord.

DER SPIEGEL: Guvernul german a lansat un pachet de stimulare economică de 130 de miliarde de euro pentru a stimula economia internă. E suficient?

Fuest: Este cea mai bună mișcare pentru ca guvernul să ofere economiei un nou impuls după oprirea din primăvară. Dar nu ar trebui să așteptăm prea mult de aici. Se estimează că măsurile vor crește producția economică în acest an cu doar un punct procentual. Criza coronavirusului a dus la o scădere bruscă a producției. Nici un pachet de stimulente economice nu poate compensa această pierdere.

DER SPIEGEL: Ministrul Finanțelor, Olaf Scholz, a vorbit despre un program care va avea multă forță și un mare efect, iar ministrul Economiei, Altmaier, a promis că nicio companie nu va da faliment din cauza crizei coronavirusului. Prea multă vorbărie?

Fuest: Există o zonă gri retorică între dorință și realitate. Am o anumită înțelegere pentru faptul că politicienii vor să răspândească optimism în timpul unei crize grave. Ce am fi spus dacă miniștrii ar fi speculat mult despre cât de groaznic va fi totul?

  • Clemens Fuest este președintele institutului IFO. Detalii biografice – AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here