Femeia arsă de la Spitalul Floreasca, Colectiv și Hexi Pharma. Tragedia, cea mai utilă „procedură” din sistemul medical

Inquam Photos / Octav Ganea

Încheiem morbid anul 2019. Cazul pacientei arse în timpul operației în Spitalul Floreasca îngroașă o realitate devenită deja filosofie: în România, tragediile sunt o instituție în sine. Reducând la absurd, se pare că nici nu mai avem nevoie de corpuri de control – dramele ne prezintă rapoarte exhaustive despre defecțiunile unui sistem putred și prins în coterii atât de puternic înrădăcinate, încât par invincibile.

O pacientă în vârstă de 66 de ani, bolnavă de cancer, a luat foc pe masa de operație. Primele indicii arată că incidentul s-a produs din cauza folosirii necorespunzătoare a substanțelor de dezinfecție a tegumentelor. Substanțele au îmbibat blocul operator de sub pacientă, iar la contactul cu electrocauterul pielea pacientei a luat foc.

Între timp, femeia și-a dat duhul, lăsând în urmă un corp acoperit 40% de arsuri.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, care a scos la suprafață această poveste sordidă petrecută pe 22 decembrie, susține că femeia a fost operată de Mircea Beuran și că acesta, care ar fi folosit greșit substanțele, caută acum să mușamalizeze cazul și plasează întreaga vină pe umerii asistentelor. De cealaltă parte, Beuran spune că nu era în sală la momentul incidentului și a participat ulterior, în altă sală, la intervenția medicală asupra pacientei.

Fapt biografic: Mircea Beuran, șeful clinicii de chirurgie II din Spitalul de Urgență Floreasca, „descinde” în sistemul public de sănătate din epoca Năstase, când a ocupat funcția de ministru al Sănătății. Găsit vinovat de plagierea mai multor lucrări științifice publicate în străinătate, Beuran a rămas tare pe poziții având suportul fervent al binomului Ion Iliescu-Adrain Năstase.

Colegiul Medicilor face zid în jurul chirurgului

Președintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean, a sărit imediat în apărarea lui Beuran, punându-i aura de victimă. Borcean spune că medicul este ținta unui „asalt mediatic indecent” și că „înainte de-a fi membru PSD sau universitar, Mircea Beuran este un chirurg de elită”. 

Colegiul Medicilor a fost acuzat în repetate rânduri că mușamalizează cazurile de malpraxis și că ar fi o „instituție de castă”, învăluită în secretomanie și cu grave probleme de credibilitate.

O investigație Digi24.ro din 2016 arăta că peste 1.850 de reclamații de malpraxis fuseseră aduse în atenția colegiilor județene ale medicilor, însă dosarele sunt adesea tratate cu lentoare sau superifical, ori pe fondul unei complicități mai mult sau mai puțin fățișe între medici.

Investigația era construită în jurul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Materialul demonstra că de un deceniu, de când intrase în vigoare legea, niciun ministru al Sănătății nu-și pusese semnătura pe vreun raport legat de malpraxis. Asta deși cadrul legislativ conferă Ministerului Sănătății rolul de centralizator al datelor în materie de malpraxis primite de la colegiile din teritoriu ale medicilor. De asemenea, MS elaborează anual un raport detaliat şi, tot anual, prezintă acel raport Parlamentului, Guvernului şi opiniei publice.

Această nebuloasă se propagă asupra încercării de a trasa un tablou general al malpraxisului în România, creează un vid statistic. Cine știe câte întâmplări similare pacientei arse de la Spitalul Floreasca nu „dispar” în această „omerta” a circuitului intern. 

„Profesionalizarea” prin tragedie

Tragedia din clubul „Colectiv”, care a lăsat în urmă 65 de morți și a zguduit din temelii societatea românească, a adus la lumină o listă enormă și șocantă de nereguli. Printre care, potrivit Raportului Corpului de Control:

  • ALERTARE ŞI MOBILIZARE SPITALE – Au fost spitale care au anunţat că au declanşat Plan Alb, dar la nivel de DSP nu există o coordonare a acestora.
  • Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană şi mai puţin datorită unui plan anterior de mobilizare, cunoscut cadrelor medicale şi exersat prin simulări.
  • Planul ar fi presupus existenţa unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă.
  • Realocarea urgenţelor către alte spitale care nu erau implicate în îngrijirea răniţilor – lucru care nu s-a întâmplat.
  • Lipsă cadre medicale cu pregătire pentru triajul secundar şi terţiar al pacientului cu arsuri.
  • Au fost realocate între spitale cazuri cu arsuri grave, ceea ce a dus la întârzierea resuscitării volemice şi a toaletei plăgilor.
  • UPU – Lipsa unui plan de prealertare UPU/Spitale.
  • ATI – MEDIU DE IZOLARE – Lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul mare ars (deci cu risc mare de infecţii).
  • CLIMATIZARE – Lipsa condiţii adecvate (sisteme de climatizare conforme cu nevoile marelui ars şi a zonei de tratare a aerului) în spitalele care au internat victimele de la club.
  • PURITATE MICROBIOLOGICĂ A AERULUI – Se cunoştea situaţia epidemiologică a spaţiilor de spital în care au fost internaţi răniţii – cele mai aglomerate reanimări din Bucureşti, cu dificultăţi majore de igienizare a acestor spaţii, din cauza indicelui de ocupare a paturilor şi numărului redus de rezerve individuale.
  • REECHILIBRARE VOLEMICĂ – Aprecierea suprafeţei arse în primele 24 de ore – variabilă – are importantă majoră pentru calculul aportului lichidian în prima faza de reechilibrare pentru a evita şi hiperhidratarea şi hidratarea insuficientă.
  • LEZIUNI DE INHALARE – Diagnosticate după modalităţi nespecifice şi puţin sensibile.
  • Diagnostic foarte important pentru gravitatea arsurii, management, prognostic, criteri de transfer în centru de nivel superior de competenţă.
  • ANALIZĂ CAZURI INTOXICAŢIE CO/HCN – În foaia de observație nu sunt buletine de gazometrie sanguină la internare la toţi bolnavii, nu se poate aprecia câţi din pacienţi au avut intoxicaţie cu fum /arsuri de cai aeriene superioare/inferioare.
  • Nu s-a monitorizat sistematic dinamica COHb în primele ore după internare. Majoritatea celor decedaţi la club au avut concentraţii de COHb > 15% şi valori ridicate de ioni cianură.
  • VENTILAŢIE MECANICĂ ARDS (ADULT RESPIRATORY DISTRESS SYNDROME) – Probleme majore de ventilaţie mecanică la bolnavi cu ARSD (în unele spitale).
  • Datele principale de ventilaţie mecanică nu se regăsesc notate cu acurateţe în fişele de observaţie ale bolnavilor (modificările de paramentri de ventilaţie mecanică, concordanţă cu buletinele de gazometri sanguine care au determinat acele modificări, protocolul urmat în caz de dificultăţi majore de ventilaţie mecanică, etc.)
  • Probleme majore la transport pentru unii bolnavi cu ARDS, inclusiv decese! Breşă majoră de siguranţă pentru pacienţi.
  • BROHONSCOPII – Toate spitalele au în terapie intensivă pacienţi ventilaţi mecanic, cu potenţial de a necesita toaletă bronhoscopică, dar nu toate au bronhoscop sau acces la şi /sau medic cu competenţă bronhoscopie.
  • PREVENŢIE PNEUMONIE ASOCIATĂ VENTILAŢIEI MECANICE (VAP – ventilator associated pneumonia) – Pachetul de prevenţie aplicat inconstant, incomplet, inconsecvent în multe locuri – breşă majoră de siguranţă a pacientului.
  • PREVENŢIA COLONIZĂRII/INFECTĂRII PLĂGILOR ARSE – Breşă majoră de siguranţă a pacienţilor.
  • Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare şi alte complicaţii septice cu germeni multirezistenţi provenind din mediu spitalicesc.
  • DIAGNOSTIC DE MOARTE CEREBRALĂ – Dificultăţi de diagnostic în unele cazuri.
  • Dificultăţi de diagnostic diabet insipid şi management. Comunicarea de criză cu familia (sunt familii cărora nu li s-a spus că pacientul este în moarte cerebrală – cauze de tensiuni şi acuzaţii ulterioare).
  • FIŞA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ TERAPIE INTENSIVĂ – Nu este ataşată la fişa de observaţie clinică generală la toţi bolnavii.
  • Lipsa investigaţiilor paraclinice în multe cazuri face dificilă analiză finală şi reduce acurateţea expertizelor, că şi credibilitatea acestora în efectuarea actului de justiţie.
  • APRECIEREA SUPRAFEŢEI ARSE – Variabilitate în estimare (confuzie creată de zona de eritem).
  • ARHIVĂ FOTO – Nu există la dosare, nu se poate face nicio afirmaţie legată de starea la admisie şi evoluţia ulterioară. Există doar planşele fotografice de la IML.
  • HIDROTERAPIA (BAIA TERAPEUTICĂ) – Dificultăţi majore. Singurul centru – la Spitalul de Arşi (condiţii improprii).
  • TRANSPLANT DE PIELE – Acreditare – unele spitale nu aveau şi nici ulterior nu au avut acreditare.
  • Acces la banca de piele.
  • Protocol standardizat – donatori.
  • ATITUDINE ÎN SPITALELE FĂRĂ PATURI DE ARŞI
  • Management per ansamblu de criză, impropriu îngrijirilor pe termen mediu şi lung ale marelui ars prin:
  • – Lipsa planurilor albe la nivel de spital
    – Lipsa posibilităţii de izolare în reanimare
    – Lipsa de experienţă a echipelor de chirurgie plastică în tratamentul arsurilor complexe
    – Lipsa experienţei în terapie intensivă a marelui ars
  • DECESE LA TRANSFER – număr inacceptabil de mare de incidente majore şi decese legate de transferul aeromedical!
  • Breşă majoră de siguranţă a bolnavilor – modul de selectare al pacienţilor pentru transfer, momentul transferului, decizia finală de transportabilitate şi lipsa unui medic de terapie intensivă cu experienţă în ventilaţia mecanică din echipa de transfer.
  • Pe viitor – servicii de recuperare medicală, readaptare funcţională, reintegrare socio profesională, psihoterapie.
  • Nu există în ţară servicii supraspecializate care să ofere pentru bolnavii cu arsuri aceste servicii.
  • Servicii de terapie paliativă – Există o mare cerere de servicii de terapia durerii şi servicii de terapie paliativă, inclusiv pentru pacienţii cu arsuri, iar oferta este extrem de redusă!
  • COMUNICARE DE CRIZĂ – Comunicarea s-a făcut haotic, necontrolat, atât la nivel central cât şi la nivel de spitale.
  • Biocide – criză declanşată de firma Hexi Pharma.
  • Utilizare în peste 300 de spitale de dezinfectante Hexi Pharma.
  • Riscuri induse: creşterea incidenţei infecţiilor în mediu de spital, a presiunii de selecţie de tulpini multirezistente şi răspândirii acestora în unităţile medicale şi în afara acestora.

Și lista continuă. Etc. Fiecare aspect descrie ruinele sănătății publice.

Ar mai trebui adăugat și scandalul legat de barocamera din unitatea pentru marii arși a Spitalului Floreasca. Deși nefuncțională în momentul tragediei de la Colectiv, barocamera fusese inaugurată în 2015 de ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu.

Hexi Pharma

Dosarul „Colectiv” a dus prin efectul domino spre dosarul „Hexi Pharma”, cel mai mare scandal din medicina românească. Fără morții din club poate că niciodată nu am fi aflat de bomba cu ceas a dezinfectanților diluați de până la 2000 de ori, legătura dintre cel mai mare distribuitor de substanțe dezinfectante în unitățile sanitare din România și zecile de mii de infecții nozocomiale din spitale.

Între timp, Autoritatea Națională de Management a Calității Spitalelor a decis retragerea acreditării unității spitalicești, deoarece conducerea spitalului nu a raporta incidentul. Iar ministrul Sănătății, Victor Costache, a declarat că a trimis Corpul de Control la spital şi deja există un raport preliminar care scoate în evidență „o cascadă de nereguli deosebit de grave”.

De asemenea, a intrat pe fir și Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei, care face cercetări pentru ucidere din culpă.

Așteptăm „cascada”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here