Forumul Economic de la Davos și ”fuzionarea identității fizice cu cea digitală”. Angela Merkel: Chiar avem nevoie de Marea Resetare?

Deși a fost o întâlnire virtuală, cei mai puternici lideri de stat din lume și-au dat reciproc mâna la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, scrie Hotnews.ro. Dialogul a fost moderat de fondatorul WEF, Klaus Schwab. În dialog a intrat și cancelarul german, Angela Merkel care a vorbit, printre altele, și despre Marea Resetare. În contextul pandemiei coronavirusului, aceasta este deja prezentă pe agenda unora care vor să schimbe fața lumii. „Chiar avem nevoie de această Mare Resetare?” a întrebat Merkel. Însă Klaus Schwab își trâmbițează mai departe propriile idei, chiar dacă într-o mică problemă „de sănătate” a ales să tacă mâlc.

Pentru prima dată în istoria Forumului Economic Mondial, întâlnirea celor mai puternici lideri de stat s-a desfășurat digital, pe internet și nu ca de obicei, în splendoarea orașului elvețian Davos. Evenimentul numit „Agenda Davos” a început luni și s-a încheiat vineri, 29 ianuarie.
Până ieri, reprezentanți de rang înalt din politică, afaceri și societate au discutat provocările globale actuale, cum ar fi pandemia de COVID-19 și schimbările climatice. Între vorbitori a fost și cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
Fondatorul WEF, Klaus Schwab, i-a reamintit lui Merkel că, la ultima reuniune de la Davos, a vorbit deja despre necesitatea modului în care „ar trebui să facem lumea cât mai incluzivă și durabilă posibil”. Ca urmare a pandemiei, subiectului i s-a acordat „o prioritate și mai mare”, a continuat Schwab. De asemenea, coronavirusul a arătat clar că este nevoie de „crearea unei economii și a unei societăți mai rezistente”.
Lăudand-o pe Merkel, Schwab a spus ca aceasta „a avut grijă, cu o mână fermă, de barca Germania-Europa-lume, dar a condus-o și vizionar, prin valurile violente din ultimele douăsprezece luni”.

*Ce ne-a arătat această pandemie?
Începându-si discursul, cancelarul a spus că dezvoltarea vaccinurilor anti-coronavirus arată de ce sunt capabile umanitatea și știința. Potrivit lui Merkel, pandemia lasă „urme profunde în societatea și economia noastră”.


Cancelarul este convins și că pandemia va modela oamenii în următoarele luni și chiar în anii următori. „100 de milioane de oameni” au contractat virusul, „peste două milioane” au murit și cu siguranță există un număr foarte mare de cazuri neraportate, a explicat Merkel.
Și de aceea vreau să ma refer la trei probleme legate de întrebarea: Ce ne-a arătat această pandemie?”, a mai spus Merkel, în timpul luării sale de cuvânt de la Davos. „Cred că mai întâi ne-a arătat legăturile sau dependențele noastre globale”. „Pandemia”, a spus Merkel, a fost ceva de genul catastrofă a secolului, un eveniment natural al secolului”. Sarcina acum este de a „remedia punctele slabe”, soase la iveală de COVID-19.
Un program economic fără precedent, de peste 100 de miliarde de euro” a contribuit la stabilizarea întregii vieți sociale.


Ca urmare a crizei Corona, „lipsa digitalizării în societatea noastră” a fost identificată ca un punct slab, de exemplu în rețeaua autorităților din domeniul sănătății. De asemenea, pandemia a arătat clar că este important să vorbești si să-ți clarifici anumite lucruri.
„Dar, mai presus de toate, acum vine o perioadă de acțiune”. Această acțiune ar trebui să aibă loc „cât mai împreună posibil”. „Nu este nimic bun, decât dacă îl faci”, l-a citat Merkel pe poetul Erich Kästner, tot în acest context. În plus, statele „s-au angajat în neutralitatea climei, pentru anul 2050”. Acest lucru ar putea duce la situația în care Europa să devină „primul continent neutru din punct de vedere climatic”. Acum urmează „luni foarte grele”, în care scopul este de a duce înainte New Green Deal.

*Merkel despre Marea Resetare: Chiar avem nevoie de ea?
„Datorită declinului economic, Forumul Davos este, desigur, locul potrivit” pentru a discuta despre viitorul de după pandemie și modalitățile de ieșire din aceasta, a precizat mai departe Angela Merkel. Apoi, politicianul CDU s-a referit la Marea Resetare, pe care Schwab a tratat-o deja în mai multe cărți și o propagă prin Forumul Economic Mondial.
Ați ales motto-ul Marea Resetare. Aceasta este tema din acest an. Și mai întreb: chiar avem nevoie de această Mare Resetare?”, a întrebat cancelarul german. „Sau”, a adăugat Merkel, „nu este mai degrabă evident că avem mai puțin nevoie de un nou început în stabilirea obiectivelor, ci de mai multă hotărâre în acțiunile noastre?”

Schwab a argumentat că inițiativa Great Reset, lansată de WEF, nu se referă atât la stabilirea de „noi obiective”, cât mai degrabă la utilizarea „ferestrei unice de oportunitate” „pentru a contura procesul de recuperare”, inclusiv „ hotărârea în acțiune” menționată de Merkel.
Pandemia COVID-19 servește drept catalizator, iar „fereastra oportunității” e acum larg deschisă. Klaus Schwab presupune că așa-numitul „capitalism al părților interesate” va remodela societățile lumii într-un mod ecologist, incluziv și corect social, în sensul „celei de-a patra revoluții industriale”. Schwab este convins că fiecare țară trebuie să participe la aceasta și fiecare sector economic trebuie transformat.


*Capitalismul părților interesate
În spatele conceptului de capitalism al părților interesate se află intenția de a alinia activitățile economice ale companiilor cu nevoile tuturor părților interesate, nu numai de a opera în sensul de profit și randament. Acest lucru ar fi necesar pentru a permite supraviețuirea capitalismului, ca forță motrice fundamentală a acțiunii economice. Schwab a explicat: „Nu pledez pentru o schimbare de sistem. Pledez pentru o îmbunătățire a sistemului.” Ultima sa lucrare este intitulată „Capitalismul părților interesate: o economie globală care funcționează pentru progres, oameni și planetă”.


Wall Street Journal o comentează în felul urmator: „Într-o carte a cărei teză este că liderii de afaceri fac lumea mai bună urmărind obiective sociale în plus față de profit, ne-am aștepta la o discuție despre cel mai important contra-argument – și anume că liderii de afaceri ar putea de fapt să înrăutățească lumea (… ) făcând exact ceea ce cere domnul Schwab. Așadar, „capitalismul părților interesate poate fi, în cele din urmă, o versiune mai profitabilă a capitalismului clasic – pentru că lumea e păcălită și terenul spălat”.

Dar autorul cărții tace, despre această posibilă variantă invocată de critici.

Iar la Davos, Schwab vorbește despre termenul „capitalism al părților interesate”, propagat de el, după cum urmează: „Sunt întotdeauna uimit de ce rezistența ideologică trezește. Mai ales că, în opinia mea, o companie nu numai că are o valoare economică, ci și o funcție socială și niciuna dintre acestea nu este în opoziție.”


*Viitorul model de societate
În continuare, Schwab a vrut să știe de la Merkel care ar trebui să fie „viitorul model de societate”.

Potrivit lui Merkel, conceptul de economie socială de piață ar trebui gândit „în termeni de oameni”. Este necesar să le oferim oamenilor „spațiu pentru a se dezvolta”, dar și să punem baraje, din când în când. Este întotdeauna vorba despre „echilibrul corect între acțiunea statului și realizarea individuală”.


Statul și-a recâștigat importanța, iar încrederea că „companiile vor face ceea ce trebuie”, singură, nu este sustenabilă. Cu toate acestea, nici statul nu este „cel mai bun antreprenor”, mai crede Merkel.


În ceea ce privește multilateralismul, Angela Merkel s-a referit la ce înseamnă „să ai modele sociale diferite”. „Când începe interferența și când începe promovarea valorilor elementare și indivizibile?”, a întrebat retoric cancelarul german. De exemplu, „demnitatea fiecărui individ” joacă un rol important în Carta Națiunilor Unite. Acest lucru duce la diferite interpretări ale termenului multilateralism. Merkel subliniază că, personal, nu vrea să se formeze un bloc, nu așa vede ea conștiința de sine a Europei.


*Cine este Klaus Schwab?
Pe când Merkel vorbește despre oameni și își pune întrebarea necesității unei Noi Resetări a lumii, Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial lansează și ideea unui trans-umanism, prezicând fuzionarea identității fizice cu cele digitale”. Criza Corona ar trebui să fie semnalul de plecare pentru „a patra revoluție industrială”, în care inovațiile digitale și tehnologia să joace un rol-cheie.


Interesant este însă cum un mare vizionar, care vrea sa reformeze planeta, la el acasă se împiedică de o mică buturugă, a propriei identități.

Klaus Schwab este unul dintre puținii din familia sa care nu are pașaport elvețian: cei doi frați ai săi sunt elvețieni, iar în ceea ce-i privește pe bunicii săi, trei dintre ei erau cetățeni elvețieni. Cercetările arborelui genealogic arată că mama sa era din Zurich, iar tatăl său s-a născut în Roggwil (BE), la rândul său ca fiu al unei mame elvețiene și al unui tată care la acel moment se expatriase din Germania, pentru a se stabili în Elveția.


Când Hitler a ajuns la putere în Germania, tatăl lui Schwab a fost rugat să reprezinte interesele industriale elvețiene în Germania, așa că părinții lui Schwab s-au mutat la Ravensburg (D) în ciuda războiului care se apropia. Klaus Schwab s-a născut acolo cu un an înainte de izbucnirea războiului. Familia a fost monitorizată de Gestapo, serviciul de spionaj al naziștilor, iar mama sa a fost chiar convocată o dată, pentru următoarea „infracțiune”: vorbea germana elvețiană cu copiii ei. Poate de aceea Klaus Schwab spune că s-a simțit elvețian în copilărie.


Apoi, familia s-a mutat înapoi în Elveția, tânărul Klaus a absolvit clasele 1 și 2 din școala primară în Au / Wädenswil ZH. Schwab s-a mutat mai târziu în Germania. În perioada postbelică, tatăl a fost angajat „pentru bune relații între Elveția și Germania”. Acest lucru l-ar fi marcat pe fiul său, care s-a văzut de la început ca european și cetățean al lumii. Și soția sa, Hilde, cu care este căsătorit de 50 de ani, este elvețiană.


„Oricine îl cunoaște pe Schwab știe totuși: ar fi fericit să primească cetățenia elvețiană”, scrie Aargauerzeitung.ch, în august 2019. „Dar probabil că nu ar mai încerca în mod activ, deoarece există un episod care i-a stricat dorința de a face acest lucru: în anii 1980, consilierul federal Kurt Furgler (CVP) a militat pentru naturalizarea lui Schwab. În cele din urmă, Schwab a primit un pachet cu documentele de naturalizare de la guvernul cantonului Geneva, unde locuiește și astăzi. În partea de sus, era o notiță care îi cerea să se prezinte pentru un <<control sanitar>>, ceea ce a fost atât de iritant pentru Schwab, încât nici măcar nu a început procedura de naturalizare”.

Se pare ca a reseta întreaga lume e mai ușor decât a obține un pașaport elvețian.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here