FTSE Russel a promovat Bursa de Valori București (BVB) de la statutul de piață de frontieră, la cel de piață emergentă secundară. Daniela Șerban, președintele Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a explicat, pentru HotNews.ro, ce înseamnă promovarea la statutul de Piață Emergentă.

”Promovarea acțiunilor românești în indicele de piețe emergentă de către FTSE Russell înseamnă o recunoaștere de către investitori a progresului făcut de piața de capital din România din ultimii ani. Anunțul va face înconjurul lumii și piața va beneficia de un imbold de notorietate, împreună cu o creștere a valorii de tranzacționare determinată de reajustarea portofoliilor investitorilor instituționali străini. Este cu siguranță știrea anului, alături de înființarea Contrapărții Centrale, proiecte care pot contribui la progresul pieței”, a spus ea.

Potrivit acesteia, sunt aproape 10 ani de când s-a pus pe agenda BVB pentru prima dată îndeplinirea condițiilor pentru promovarea pieței de capital la o categorie superioară.

Dacă în prima etapă au fost necesare multiple modificări de arhitectură de piață, privind, de exemplu, modul în care se face decontarea acțiunilor sau procedeele de post-tranzacționare. După ce în ultimii 5 ani s-au îndeplinit acestea, în ultimii doi ani criteriul rămas de îndeplinit a fost lichiditatea”, explică Daniela Șerban, care a fost și manager de proiect privind promovarea pieței la statutul de piață emergentă în cadrul Bursei de Valori București în perioada 2014-2017.

Ea reamintește că instituțiile care evaluează și clasifică piețele sunt MSCI, FTSE Russell și S&P Dow Jones.

„În piețele de frontieră și emergente majoritatea o dețin primii doi. Asta înseamnă că cei mai mulți bani ai fondurilor de investiții din lume sunt administrați ghidându-se după indicii MSCI și FTSE, indici care sunt trecuți în prospectul lor drept benchmark. Acest benchmark, sau indice de referință, este piatra de temelie pentru administratorii de fonduri, practic nu se pot abate de la el, dacă adoptă o administrare pasivă a banilor”, precizează Șerban.

În prezent, spune ea, acțiunile românești cele mai lichide – Banca Transilvania, Romgaz și OMV Petrom, dar și altele în funcție de indice, sunt incluse în indici de Piețe de Frontieră ai MSCI și FTSE Russell.

  • „În momentul promovării, companiile românești sunt scoase din indicii de Piețe de Frontieră și incluși în indicii de Piețe Emergente. Diferența majoră dintre cei doi indici sunt banii alocați piețelor de frontieră față de cei alocați piețelor emergente, însă și proporțiile sunt diferite, pentru că indicii sunt în general ponderați în funcție de capitalizare, alții în funcție și de lichiditate. Astfel, dacă în indicii de frontieră companiile românești au o pondere mai mare în total indice, în cel de frontieră vor avea o pondere mai mică, însă dintr-o plăcintă mai mare”.

„Investitorii instituționali prezenți în România au de multe ori atât fonduri de piețe de frontieră, cât și de emergentă, însă cei care au indicii FTSE Russell ca benchmark vor fi nevoiți să facă ajustări în portofolii. În acest an, România a fost printre piețele globale care au oferit cele mai mari randamente investitorilor, depășind Kenya și Kuwait, în categoria piețelor de frontieră, fiind cu 50% peste media globală”, explică președintele ARIR.

FTSE Russel a inclus România pe lista de monitorizare a tarilor pentru o eventuala reclasificare de la statutul de Piata de Frontiera la cel de Piata Emergenta Secundara din 2016.

În 2018, a publicat publicat un raport privind menținerea pe lista de monitorizare și a aprobat urmatoarele modificari ale criteriilor de rating:

  • „Lichiditate – Lichiditate de piata suficienta pentru a sustine investitiile globale semnificative” – imbunatatita de la „Neindeplinit” la „Restrictionat”, ca urmare a imbunatatirii lichiditatii pietei.
  • „Tranzactii extrabursiere permise” – actualizate de la „Neindeplinit” la „Restrictionat”.

Îmbunătățirea cu o notă a criteriului de lichiditate al Bursei de la Bucuresti este o recunoastere internationala a progreselor realizate de Romania in ultimii 4 ani pentru imbunatatirea lichiditatii. Acum, piata de capital din Romania este la doar un pas de a deveni piata emergenta”, declara, la acea vreme, Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

În martie 2019, FTSE a precizat că România este un un pas mai aproape de a deveni o piață emergentă secundară.


Piața românească de capital, înainte și după comunism

Erste Asset Management a făcut o scurtă istorie a fondurilor mutuale publicată sub forma unei broșuri ceva mai mare. În aceasta se vorbește despre începuturile activității investiționale în România, respectiv despre Bursa Românească.

Ce spune broșura:

În România, bursele și piețele de capital au început să se dezvolte încă din secolul al XIX-lea. Pe la 1860, bancherii și negustorii se adunau la Hanul cu Tei, unde tranzacționau valute și alte valori.

În 1881, Camera de Comerț și Industrie București inițiază, elaborează și trimite Senatului un proiect de lege a burselor, care a fost adoptat.

În 1882 se se inaugurează „Bursa de comerțiu din Iași”, iar spre finalul aceluiași an „Bursa de Comerciu de pe lângă Camera de Comerciu a circumscripției V, cu reședința la București”.

În anii de după Marea Unire de la 1918, activitatea bursieră din România a căpătat tot mai multă efervescență. Astfel s-a ajuns ca, de exemplu, în 1923 rulajul bursei de la București să reprezinte peste 10% din PIB-ul țării. În 1928 erau listate 45 de bănci cu care se realiza 47% din totalul tranzacțiilor bursiere. Pe lângă bănci, companii petroliere și miniere sau societăți de asigurări, la bursă mai erau listate titluri de stat, obligatiuni municipale și ipotecare.

Pe perioada comunistă nu am avut bursă, din motive evidente, iar în 1995 acesta a fost reînființată.

Astăzi, la BVB pe piața principală sunt listate peste 80 de companii, iar pe AeRo aproape 290. Pe piața principală anul trecut au fost 533.222 de tranzacții, în valoare de 11,4 miliarde lei, iar capitalizarea se ridica la aproape 143 miliarde lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here