Gata cu munca la birou? Cum va arăta viitorul și cum a accelerat Covid-ul transformări inevitabile în viața noastră

Sursa: Pexels

Gulerele albe sunt pe punctul de a trăi o revoluție pe piața muncii. Ea va duce la transformări majore în viața profesională și de zi cu zi. O parte dintre ele mijiseră deja, cu mult înainte de Covid, iar terenul era întrucâtva pregătit. Însă pandemia are darul de accelera fenomene pe care doar inerția mai reușise să le întârzie, scrie The Economist.

„Majoritatea oamenilor asociază biroul cu rutina și concordanța, dar devine rapid o sursă de incertitudine economică și dispută aprinsă. În întreaga lume, angajații, șefii, proprietarii și guvernele încearcă să se lămurească dacă biroul este azi depășit, dar de ajuns, ajung la concluzii radical diferite. Aproximativ 84% dintre francezi s-au întors la birou, dar mai puțin de 40% dintre britanici.

Jack Dorsey, șeful Twitter, spune că personalul companiei sale poate lucra de acasă „pentru totdeauna”, dar Reed Hastings, fondatorul Netflix, afirmă că lucrul de acasă este „pur negativ”. Pe măsură ce firmele oscilează, piața globală a proprietăților comerciale, evaluată la 30 de trilioane de dolari, este urmărită de temerile unei crize mai profunde. Și în timp ce unii lucrător visează la un viitor panglossian fără navetă și Pret A Manger, alții își pun întrebări cu privire la amenințarea pe care o poate reprezenta pentru promovări, salarizare și siguranța locului de muncă.

Dezacordul reflectă incertitudinea cu privire la cât de eficientă va fi distanțarea socială și cât va dura până când un vaccin anti-covid-19 va fi disponibil în masă. Dar este vorba de mai mult decât atât: pandemia a dezvăluit cât de multe birouri erau administrate ca niște relicve ale secolului XX, chiar dacă a dus la adoptarea în masă a tehnologiilor care pot transforma munca gulerelor albe. Ca rezultat, calamitatea covid va declanșa o fază demult așteptată de experimentare tehnologică și socială, în care nu va mai fi vorba nici de a face afaceri ca de obicei, dar nici de o lovitură fatală dată biroului. Această epocă este promițătoare, dar aduce și amenințări, nu în ultimul rând culturii companiilor. În loc să se opună schimbărilor, guvernele trebuie să actualizeze legislația vechea legislație privind ocuparea forței de muncă și să înceapă redesenarea centrelor orașelor.

Cu două sute de ani în urmă, aburul i-a adus pe muncitori în fabrici unde puteau folosi utilaje noi. Pe măsură ce marile corporații au apărut, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost nevoie de personal pentru a le administra. Țineau întâlniri de planificare, schimba memo-uri, făceau facturi și alte documente care țineau evidența a ceea ce se făcea. Toate acestea i-au făcut pe angajați să lucreze împreună și au creat modelul oamenilor care fac naveta cu mașina sau trenul pentru a se întâlni într-un birou central.

Acest sistem a avut întotdeauna deficiențe evidente, dintre care unele s-au agravat în timp. Majoritatea oamenilor urăsc problemele și cheltuielile legate de navetă, care mănâncă peste patru ore pe săptămână pentru lucrătorul american mediu. Unora nu le place zgomotul și formalitatea birourilor sau suferă discriminări în interiorul lor. Angajaților de birou le este mai greu să aibă grijă de copiii lor, o problemă în creștere, deoarece mai multe familii au doi părinți care lucrează.

S-ar fi zis că noile tehnologii vor zgudui acest status quo nesatisfăcător. La urma urmei, documentul electronic, PDF, s-a născut în 1991, costul lățimii de bandă s-a prăbușit în anii 2000, iar Zoom și Slack, două firme a căror tehnologie funcționează la distanță, au amândouă o vechime de aproape un deceniu. Cu toate acestea, inerția i-a permis biroului să treacă peste neajunsurile grave. Înainte de izbucnirea covid-19, de exemplu, companiile flexibile (inclusiv problematicul WeWork) aveau o cotă mică de piață globală, de sub 5%. Majoritatea companiilor nu erau dispuse să treacă angro la tehnologii de lucru la distanță înainte ca clienții lor să facă acest lucru; sau să anuleze costurile sub formă de active imobiliare și contracte de leasing.

Covid-19 a răsturnat toate acestea. Înainte de pandemie, doar 3% dintre americani lucrau în mod regulat de acasă; acum, un număr imens a trecut prin asta. Chiar și Xerox, o firmă sinonimă cu imprimantele de birou care scot pagini necitite, are mulți dintre angajați care lucrează de acasă. Pe măsură ce mai mulți oameni adoptă tehnologii de lucru la distanță, există un puternic efect de rețea, fiecare client nou făcând serviciul mai util. Împreună, echipele Microsoft, Zoom, Google Meet și Cisco Webex au acum peste 300 de milioane de utilizatori. Obstacolele birocratice în calea muncii la distanță au fost distruse. Instanțele civile funcționează de la distanță. Notarii au intrat online și unele bănci au eliminat necesitatea ca noii clienți să intre într-o sucursală pentru a-și confirma identitatea și a deschide un cont.

Cât din această schimbare va rămâne, după apariția unui vaccin? Cel mai bun ghid disponibil este în țările în care virusul este sub control. Acolo, avem imaginea unui „birou opțional”, la care oamenii merg, dar mai rar. În Germania, de exemplu, 74% dintre lucrătorii de birou merg acum la locul de muncă, însă doar jumătate dintre ei sunt acolo cinci zile pe săptămână, potrivit sondajelor efectuate de Morgan Stanley. Echilibrul exact va depinde de industrie și oraș. În locuri în care deplasarea este ușoară, vor merge mai mulți la birou; în megalopolisuri, care presupun călătorii lungi și scumpe, o vor face mai puțini.

Companiile vor trebui să se adapteze la acest tipar de participare sporadică, în care biroul devine un hub, nu o a doua casă. Există riscul ca, în timp, capitalul social al unei firme să se erodeze, creativitatea și ierarhiile să se osifice, iar spiritul de echipă să dispară, așa cum se teme domnul Hastings. Răspunsul este o interacțiune mai direcționată a personalului, grupuri care se adună la anumite ore pentru a reîmprospăta prietenii și a schimba informații. Noile tehnologii care transformă ca într-un joc interacțiunile online, pentru a genera spontaneitate, pot înlocui în cele din urmă lumea zăpăcită a Zoom-ului.

Pe măsură ce își reorganizează culturile, firmele vor trebui să își reorganizeze proprietatea: investitorii așteaptă o reducere de cel puțin 10% a stocului de spații de birouri din marile orașe. Cu leasing-ul tipic corporativ care durează cel puțin o jumătate de deceniu, acest lucru va dura mult timp.

Pentru guverne, tentația este să dea ceasul înapoi pentru a limita daunele economice, de la prăbușirea cafenelelor din centrul orașului până la deficitul bugetar de 16 miliarde de dolari cu care se confruntă sistemul de metrou din New York. Guvernul Marii Britanii a încercat să-i bage pe angajați înapoi în birou. Dar, mai degrabă decât să rezistăm schimbărilor tehnologice, este mult mai bine să anticipăm consecințele lor. Ies în evidență două priorități.

În primul rând, va trebui modernizat un vast corpus de drept al muncii. Deja economia contractelor pe termen limitat sau a contractelor freelance demonstrase că o mare parte din legislație este depășită. Acum apar noi întrebări înțepătoare cu privire la drepturile și responsabilitățile lucrătorilor: pot firmele să monitorizeze lucrătorii aflați la distanță pentru a evalua productivitatea? Cine este responsabil dacă angajații se rănesc acasă? Orice semnal că gulerele albe beneficiază de avantaje va crea resentimente fierbinți în restul forței de muncă.

A doua prioritate o constituie centrele orașele. Timp de un secol, acestea au fost dominate de turnuri pline cu scaune pivotante și tone de hârtie îngălbenită. Acum, regulile complexe de planificare urbană vor avea nevoie de o revizuire sistematică pentru a permite reabilitarea clădirilor și cartierelor pentru noi utilizări, inclusiv apartamente și recreere. Dacă vă întoarceți în birou luna aceasta, conectați-vă la computer și așezați-vă, dar nu prea confortabil”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here