Președintele francez Emmanuel Macron riscă să devină un lider disprețuit în Balcanii de Vest, după ce s-a opus demarării negocierilor de aderare între UE, Albania și Macedonia de Nord.
Premierul nord-macedonean Zoran Zaev a cerut sâmbătă organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare a ţării sale la blocul comunitar, care era una dintre priorităţile mandatului său.
„Iată ce propun: organizarea rapidă de alegeri prin care voi, cetăţenii, veţi decide calea pe care să mergem”, a declarat premierul într-un discurs televizat.
Șeful Executivului de la Skopje a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept „o mare nedreptate” şi „o mare greşeală istorică”. Şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat vineri că impasul în care a ajuns lansarea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord şi Albania reprezintă o „greşeală istorică”.
Opoziția Franței a fost întărită de Danemarca și Olanda.
Parisul argumentează că procesul de extindere a UE în ansamblul său necesită o reformă şi că UE trebuie să-şi facă ordine în propria „curte” înainte de a primi noi membri.
Ignoranță și provincialism
Nu este prima oară când Franța blochează negocierile de aderare dintre Tirana, Skopje și Bruxelles. „Iată-ne din nou, poziția franceză nu a evoluat cu niciun centimetru, nu a devenit nici mai informată, ci a rămas ingnorantă, arogantă și provincială”, a recționat Jasmin Mujanovic, expert în științe politice.
Într-o analiză publicată în Balkan Insight, Mujanovic deplânge faptul că președintele Franței „face țăndări” aproximativ două decenii de eforturi diplomatice ale Albaniei și Macedoniei de Nord la Bruxelles pentru a obține startul etapei negocierilor de aderare. Asta în condițiile în care Parisul „abia dacă a menținut o prezență diplomatică” în Balcanii de Vest, devenind în esență „doar un observator dezinteresat al politicii balcanice”.
Expertul acuză Franța, Danemarca și Olanda nu doar de ignoranță în privința realităților politice balcanice, ci și de „rea-credință”. „Nu e vorba despre reforme, nu este vorba despre progres – ele pur și simplu nu vor în UE aceste două țări. Punct”, a subliniat Mujanovic.
El susține că prin atitudinea sa, Emmanuel Macron periclitează securitatea UE și NATO, deoarece Rusia, China și Turcia au devenit în ultimii ani, pe fondul lipsei de substanță în jocul geopolitic al Uniunii Europene, niște actori militari și comerciali extrem de influenți în Balcanii de Vest, dezvoltându-și veritabile rețele de „patronaj”.
„Micul Schengen”
Liderii albanez, nord-macedonean şi sârb au anunţat recent că intenţionează să creeze până în 2021 o piaţă comună în Balcanii de Vest, cu libera circulaţie a bunurilor şi persoanelor.
Premierul albanez Edi Rama, omologul său nord-macedonean Zoran Zaev şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic doresc să promoveze o regrupare a ţărilor din această regiune fragilă şi divizată, ceea ce ar duce la punerea în aplicare a „patru libertăţi fundamentale: liberul schimb de mărfuri, de servicii şi de capitaluri, precum şi libera circulaţie a persoanelor”, potrivit declaraţiei lor comune de la finalul unei întâlniri desfăşurate la Novi Sad, în nordul Serbiei.
Oficialii au anunţat organizarea unei reuniuni tripartite pe 10 noiembrie la Ohrid (Macedonia de Nord), pentru a semna primele acorduri concrete, al căror conţinut nu este deocamdată cunoscut.
Cei trei lideri intenţionează să asocieze la această piaţă comună Bosnia, Muntenegru, dar şi Kosovo, fostă provincie sârbă populată majoritar de albanezi şi nerecunoscută de Belgrad. Această problemă rămâne cea mai sensibilă în regiune. „Faptul că nu avem aceeaşi poziţie asupra Kosovo (…) nu are nimic de-a face cu libera circulaţie a bunurilor şi persoanelor”, a răspuns Vucic atunci când a fost întrebat dacă şi Kosovo a fost îndemnat să se ralieze acestei iniţiative. „Scopul nostru este de a face în aşa fel încât până în 2021 să fie posibil să traversăm frontierele ţărilor noastre doar cu o simplă carte de identitate, să creăm o piaţă de muncă unificată”, a explicat președintele sârb.
Aceste valori sunt de asemenea cele ale Uniunii Europeană (UE), la care cele trei ţări vor să adere într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, au subliniat cei trei responsabili.
Muntenegru, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Serbia şi Albania reprezintă un vad de circa 20 de milioane de consumatori, dotat cu un important potenţial economic, au subliniat ei. „Nu mai putem aştepta ca cineva din exterior să facă ceva pentru noi (…). 2021 este anul la care vrem să facem din această regiune o regiune deschisă”, a declarat Edi Rama.
„Micul Schengen, beneficiu mare” sau „Micul Schengen – mai multe investiții, cheltuieli mai mici la frontieră” – sunt două dintre modalitățile prin care televiziunea de stat din Serbia PTS descriu acest proiect.
CITIȚI ȘI:
Revenirea la „un fel de nouă Iugoslavie”
„Teoretic, comerțul fără taxe vamale se desfășoară şi acum în mare măsură în cadrul organizaţiei CEFTA (Acordul Central-European al Comerţului Liber), din care fac parte. Dorinţa punerii integrale în aplicare a acordului a fost însă slăbită de decizia Kosovo de a introduce taxe punitive împotriva Serbiei, din cauza campaniei de blocare a aderării la organizații internaționale. CEFTA este un acord creat de țările Europei Centrale în 1992, care, însă, l-au părăsit după aderarea la UE în 2004, 2007 și 2013. În prezent, cuprinde cele șase țări balcanice din afara Uniunii (Kosovo e reprezentat de misiunea ONU) și Moldova”, se arată într-o analiză publicată în Dnevnik.
Pentru serviciul sârb al BBC, expertul în investiții Milan Kovacevic a numit referința la Schengen nu doar ca o idee de cooperare economică, ci ca o propunere pentru „revenirea la un fel de nouă Iugoslavie și politică comună”. Din punct de vedere economic, acesta este un proiect prin care Serbia ar putea să îşi asigure libera circulație a capitalurilor, transmite Rador.
Sasa Djogovic, de la Institutul pentru Cercetare de Piaţă, consideră de asemenea că un „mic Schengen” ar însemna o producție mai ieftină pentru Serbia și mai puțină birocrație, dar și beneficii politice, mai ales într-un moment în care taxele impuse de Kosovo creează și probleme economice.
Potrivit lui Djogovic, un astfel de format ar însemna, de asemenea, că Serbia, Macedonia de Nord și Albania ar fi o singură piață și acest lucru ar facilita fluxul de oameni și bunuri. Aceasta ar crește, de asemenea, încrederea între state și ar consolida şi alte tipuri de cooperări, precum cea împotriva crimei organizate. De exemplu, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția „își vând deseori bunurile împreună”.
În afară de asta, profesorul Predrag Bielic, de la Facultatea de Economie a Universității din Belgrad, spune pentru ziarul Danas că „Micul Schengen” este mult mai realist decât toate celelalte încercări de integrare discutate până acum.
CITIȚI ȘI:
[…] CITIȚI ȘI: De ce Macron riscă să devină cel mai detestat politician în Balcanii de Vest […]