Îl va salva Putin pe Lukașenko? Belarușii nu se vor supune de bunăvoie Moscovei. UE trebuie să acționeze mai puternic

În schimbul sprijinului rusesc pentru menținerea la putere, autocratul de la Minsk e pregătit să-și vândă țara, scrie The Economist, într-un context în care situația din Belarus se complică tot mai mult.

„<<Mai întâi ne-au furat țara. [Acum] ne fură pe cei mai buni dintre noi>>, a spus despre conducătorii Belarusului Svetlana Alexievici, o scriitoare premiată cu Nobel. De când au izbucnit protestele în masă, după alegerile prezidențiale fraudate flagrant, polițiștii și bătăușii în civil i-au au bătut manifestanții pașnici. Pe 7 septembrie, în plină zi, bărbați fără uniforme au răpit-o pe Maria Kolesnikova, una dintre cele trei femei care conduc protestele și singura care se află încă în țară. Au aruncat-o într-o dubă și au condus-o la granița cu Ucraina, ca niște gangsteri care încearcă să alunge un rival de pe teren. În mod sfidător, și-a rupt pașaportul, așa că nu a putut trece frontiera. Acum se află în detenție în Belarus.

Dna Kolesnikova este persecutată nu numai pentru rolul său în proteste, ci și, mai important, pentru că este membrul principal al Consiliului național de coordonare. Acest organism a fost lansat de Svetlana Tikhanovskaia, care probabil câștigase alegerile din 9 august, dar care a fost forțată să fugă în exil. Acest Consiliu își propune să negocieze un sfârșit pașnic al dictaturii nepopulare a lui Alexander Lukașenko. Liderul de la Minsk a refuzat să negocieze, la fel cum a refuzat și să vorbească cu cancelarul german, Angela Merkel.

A preferat să discute cu Vladimir Putin, președintele Rusiei vecine, care îi susține regimul. Putin, al cărui inamic, Alexei Navalni, a fost otrăvit cu un agent neurotoxic, a aprobat alegerile trucate ale lui Lukashenko și utilizarea violenței. El a avertizat Occidentul să nu se amestece în Belarus, țară pe care Rusia a subvenționat-o mulți ani și cu care are o piață comună. La cererea dlui Lukașenko, dl Putin s-a angajat să sprijine Belarusul cu propriile sale forțe de ordine, dacă va f necesar. De asemenea, el a trimis propagandiști pentru a-i dirija comunicarea publică audio și tv, dar și consultanți pentru a gestiona criza. Premierul rus și ministrul finanțelor au zburat la Minsk pentru a vorbi despre un pachet de salvare economică.

Reacția Occidentului a fost divizată, lentă și slabă. Statele baltice și Polonia, care au trăit experiența directă a ocupației sovietice, au impus sancțiuni domnului Lukașenko și au oferit sprijin opoziției bieloruse. Cu toate acestea, Germania și Franța par să fi ținut seama de avertismentul dlui Putin de a rămâne în afara litigiului. Uniunea Europeană nu a impus încă nicio sancțiune domnului Lukașenko, deși sunt în discuție unele măsuri. O astfel de precauție cu privire la Belarus contrastează cu declarațiile mai îndrăznețe despre otrăvirea domnului Navalnîi ale doamnei Merkel. Ea a arătat cu degetul spre Kremlin și a adus în dicuție posibilitatea de a anula Nord Stream 2, un proiect uriaș și controversat de conducte de gaz.

UE ar trebui să vorbească tare despre Belarus și pe o singură voce. Nu este suficientă doar avertizarea dlui Putin împotriva trimiterii de trupe. O invazie rusă a fost puțin probabilă de la început. În schimb, dl Putin dorește ca tulburătorul tiran belarus să-și integreze țara mai profund în Rusia, dându-i lui Putin controlul asupra apărării, securității interne și a anumitor active economice cheie. În schimb, domnul Lukașenko ar putea primi într-o zi un post onorific la Moscova. Rusia ar putea spera la un Anschluss soft. Acest lucru nu ar fi mai acceptabil decât anexarea de către domnul Putin a Crimeii, o peninsulă ucraineană, în 2014.

Belarușii s-au trezit. Nu se vor supune în liniște guvernării Moscovei și continuă să protesteze în număr mare. Merită sprijin. UE ar trebui să impună sancțiuni personale împotriva domnului Lukașenko și a locotenenților săi. Și trebuie să precizeze că orice acord cu Rusia semnat de domnul Lukașenko în numele celor care l-au respins în mod clar nu are niciun temei legal sau valabilitate. Nimeni nu ar trebui să recunoască un acord încheiat de un despot disperat care și-ar vinde țara pentru a se salva”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here