De-a lungul anilor cele mai dure valuri de căldură au fost în 1946, 2007, 2012 și 2015, iar unele recorduri de căldură rezistă de mai bine de 135 de ani. Hotnews.ro face o analiză amânunțită despre aceste perioade uimitor de fierbinți, despre locurile unde au fost zece zile la rând mai mult de +35 de grade și despre nopțile în care temperatura nu a scăzut sub +27 de grade. Au fost valuri de căldură în ultimii ani în care și la munte a fost neobișnuit de cald.

Informația pe scurt

  • Cele mai dure valuri de căldură au fost în 1916, 1946, 1951, 1987, 2000, 2007, 2012 și 2015, depășindu-se la multe stații meteo valoarea de +40 de grade. La Giurgiu și Turnu Măgurele au fost mai mult de 100 de zile cu maxime de peste +30 de grade în 2012, un an care a doborât multe recorduri de căldură.
  • Valurile de căldura aduc și nopți în care afara nu se răcește suficient. În iulie 2007 au fost nopți cu minime de peste +27 de grade la Cernavodă și Călărași, iar 1924 la Sulina au fost 90 de nopți cu minime de peste 20 de grade.
  • Primul record național de temperatură cunoscut a fost +42,8 grade, în vara lui 1896, la Giurgiu, record care a rezistat 20 de ani când a fost depășit cu o zecime de grad. Trei decenii mai târziu recordul avea să fie preluat de Strehaia, cu o temperatură de +43,5 înregistrată în luna septembrie 1946, an extrem de secetos.
  • În 2007 valul de căldură din iulie a fost unul dintre cele mai serioase, în câteva locuri au fost zece zile consecutive cu maxime de peste +35. S-au înregistrat +44,3 grade la Calafat, cea mai mare temperatură înregistrată în țară în ultimii 56 de ani.
  • În 2012 au fost mai multe valuri de căldură, au fost nopți record cu minime mai mari de +25 de grade și în multe locuri au fost peste +40 de grade, culminând cu +43,5 grade la Giurgiu.
  • În 2015 valuri de căldură de diverse intensități au fost în fiecare dintre lunile iunie, iulie, august și septembrie, cu un maxim la final de iulie. După jumătatea lui septembrie au fost temperaturi de peste +37 de grade în Banat.
  • Stația meteo de la Ion Sion (Brăila), unde s-a înregistrat în august 1951 maxima națională absolută de +44,5, nu mai funcționează din 1960. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C.Frimu (astăzi Valea Argovei), maximele au fost extrem de apropiate de cea absolută, înregistrându-se 44,0 Celsius.
  • Valurile de căldură au adus temperaturi foarte ridicate și la munte: +33 la Predeal, +31 la Păltiniș, +30 la Sinaia cota 1500 și +22 la Vf Omu. În cele mai calde nopți de vară minimele au fost de +19 grade la Predeal și +11 la Vf Omu.
  • Cele mai calde luni din ultimii 15 ani în țară au fost lunile iulie din anii 2012, 2007 și 2015 și lunile august din anii 2015, 2018 și 2012. Spre exemplu, în iulie 2012 la Drobeta Turnu Severin media lunară a fost +27,3 și în 16 zile s-au depășit +35 de grade.

În acest secol verile au fost mult mai calde

Erau verile de acum câteva decenii mai puțin sufocante? Da, spun mulți dintre cei care acum au peste 60 de ani și deci au apucat și anii 60 și 70. Și datele ANM le dau dreptate: spre exemplu nouă dintre cele mai calde luni august din ultimii 60 de ani au fost după anul 2000, în timp ce lunile cele mai reci au fost toate înainte de 1988.

Când este vorba de luna iulie, cele mai calde patru din ultimii 60 de ani au fost din ultimele două decenii, iar la capitolul cele mai reci zece luni iulie din ultimii 60 de ani TOATE zece au fost înainte de 1987.

Ce sunt valurile de căldură

Valurile de căldură se produc când pe teritoriul țării noastre sosesc și staționează zile întregi mase de aer tropical din nordul Africii sau din zona Arabiei. Diverse țări au definiții diferite ale unui val de căldură și în funcție de caracteristicile climatice generale ale locului.
În intervalele în care temperaturile sunt ridicate atât noaptea, cât şi ziua, iar amplitudinea termică noapte/zi este redusă, vorbim despre caniculă în România (temperaturile maxime ating sau depăşesc 35°C în cursul zilei şi se situează în jurul a 20°C sau peste acest prag, noaptea).

Din punct de vedere al legislației muncii există o definiție ce are urmări în felul în care firmele își feresc angajații de efectele stresului termic, iar în legislația românească, val de căldură înseamnă cel puțin două zile consecutive cu temperatura maximă depășind +37 de grade Celsius sau cu indicele de umiditate – temperatură de peste 80 de unități, explică pentru HotNews.ro climatologul Roxana Bojariu.

”În cazul nostru, avem de-a face cu o creștere a numărului de valuri de căldură, mai ales în zonele de sud și vestul extrem și această creștere este semnificativă statistic în ultimele decenii și se va amplifica în viitor, cel puțin așa ne arată experimentele numerice. Evident că și ele dau diverse magnitudini ale creșterii, dar este clar că va fi creștere și va fi cu atât mai accelerată cu cât avem un scenariu cu emisii ridicate și cu cât mergem mai mult spre finalul acestui secol”, spune Roxana Bojariu.

Valul de cldură de acum va rămâne în istorie fiindcă este foarte persistent și ”vine la pachet” cu nopțile tropicale în multe locuri (nopți cu minime de peste +20), și acest lucru înrăutățește impactul valului de căldură asupra sănătății umane, explică Roxana Bojariu.

”În orașe, temperaturile sunt în general semnificativ mai mari decât în localitățile rurale apropiate, din cauza insulei de căldură a orașului, materialele, clădirile, faptul că solul este acoperit de asfalt, toate lucrurile fac dintr-un oraș o zonă unde valul de căldură este amplificat și temperaturile care apar ca înregistrate nu mai sunt relevante ca impact real al stresului termic”, explică Roxana Bojariu.

ANM publică și o hartă cu ”temperatura real resimțită”, unde în ultimele zile multe locuri au fost la +43 +45, dar nici această temperatură nu ține cont de efectul de ”insulă de căldură”. Temperatura real resimțită ia în calcul și umiditatea, dar și viteza vântului.

Istoria valurilor de căldură

 

1882
La Cluj au fost +38,6 grade în iulie, record lunar care este ”în picioare” și acum.

1885
La Cluj (stația meteo de la Academie) s-au înregistrat în iunie +36,6 grade, iar acest record este și azi maxima absolută a acestei luni pentru orașul din Transilvania.

1889
În luna mai au fost +35 de grade la Satu Mare. Recordul rezistă până azi pentru a cincea lună din an.

1896
Unele lucrări de specialitate notează că la 7 august au fost +42,8 grade la Giurgiu. În aceeași zi au fost +40,8 grade la stația meteo București Filaret. Recordul de la Giurgiu avea să fie pentru două decenii maxima națională absolută, iar în orașul de la Dunăre s-a măsurat o temperatură mai ridicată abia 104 ani mai târziu (+43,5 în 2000)
Amănunt interesant: în iulie au fost +7,8 grade la București, minimă care și în prezent este record pentru luna iulie.

1908
La Giurgiu au fost +40 de grade în iunie, iar la București, +38.

1916
Pe 5 iulie au fost +42,9 C la Alexandria, nou record național care avea să rămână timp de trei decenii. La Giurgiu au fost +42,1 pe 11 iulie, la Călărași au fost +40,5, la București +40,6 și +38,6 la Ploiești.

1918
În anul Marii Uniri luna iunie a adus maxime care reprezintă și azi recordul acestei lunii: +40,6 grade la București și +36,6 la Tg Mureș. Interesant este că în ambele locuri tot în iunie 1918 au fost și temperaturile minime absolute pentru această lună (0 grade la Tg Mureș și +4,2 la București).

1927
În iulie au fost la București +39,8 de grade, iar la Constanța +38,5 (record egalat abia 80 de ani mai târziu). Pentru orașul de pe malul mării +38,5 este și în prezent recordul absolut de temperatură.

1937
La Brașov au fost +37,1 grade

1938

La Oravița au fost +42 de grade pe 29 iunie, temperatură care este și acum recordul național absolut al acestei luni. La Timișoara au fost +38,4 grade. La Oravița au fost în acel an 67 de nopți tropicale (cu minime de peste +20), cel mai mare număr înregistrat într-un an în localitate.

1945
Pe 20 august au fost +42,7 grade la Alexandria și +41,1 la București. La Alexandria au fost peste 41 de grade și la final de iulie.

1946
Vara lui 1946 a fost una dintre cele mai grele pentru români în secolul XX. Războiul abia se terminase cu nici doi ani înainte, lipsurile persistau și comuniștii erau la începutul procesului de suprimare a proprietății private. Seceta a fost dură în România, iar lipsurile s-au resimțit puternic. Au fost dezastruoase efectele mai ales în Basarabia (RSS Moldovenească pe atunci), unde a fost foamete cumplită în 1946 și 1947, numărul de morți fiind cu siguranță de peste 100.000.

În iulie au fost +41,8 grade la Strehaia, dar septembrie a adus valori extrem de mari care au rămas și până în ziua de azi recorduri ale lunii: +43,5 grade la Strehaia, +42,2 la Giurgiu, +39,6 grade la București, +38 la Iași, +37,8 la Câmpina și +34,6 grade la Brașov. La Predeal au fost +31,7 grade pe 6 septembrie.La Tecuci au fost 85 de zile cu maxime mai mari de +30 de grade, valoare extrem de mare.

1950
Luna mai a fost excepțional de caldă, maximele au atins +40,8 grade la Mărculești, în Bărăgan, +37,5 la Tuzla, +32,8 la Brașov și +28 la Predeal. Tot în 1950 au fost +37,3 grade la Buzău, +36,4 grade la Iași și +34,4 la Tg Mureș, valori extrem de ridicate pentru luna mai. Recordul de la Mărculești este și azi maxima absolută pentru luna mai.

Tot în acel an au fost +42,5 grade la Jimbolia, dar în iulie

La Turnu Măgurele au fost 92 de zile cu maxime mai mari de +30, doar anul 2012 având mai multe.

1951
Rămâne în istorie acest an fiindcă temperatura maximă absolută lunară + 44,5 grade Celsius – s-a înregistrat în localitatea Ion Sion din jud. Brăila, la 10 august 1951, iar recordul rezistă.

Înregistrările de atunci, la stația Ion Sion din Câmpia Bărăganului, la cele cele trei termene când se făceau măsurători climatologice, au consemnat 28 grade Celsius la ora 8, 40 de grade. C la ora 14 și 31,4 grade. C la ora 20. Minima zilei a fost de 18,5 grade. Meteorologul care a înregistrat aceste date a fost E. Foghel, arată datele ANM. Interesant este că stația de la Ion Sion, locul evocat în toate manualele de geografie, a funcționat între 1929 și 1960 și de atunci nu mai este activă.

În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C.Frimu (astăzi Valea Argovei), maximele au fost extrem de apropiate de cea absolută, înregistrându-se 44,0 Celsius. Tot în aceași zi au fost 41,4 grade la Călărași, 40,5 la Turnu Măgurele, 32 de grade la Cluj și 18,3 la Omu. Noaptea, minima a fost de 11,3 grade la Omu și de 22,6 grade la Călărași (date infoclimat.fr).

1952

Anul rămâne în istorie pentru un octombrie uluitor de cald. Pe 3 octombrie au fost +39 de grade la Armășești (Ialomița), temperatură care este și acum recordul lunii. Tot atunci au fost +35 de grade la București, +33,8 la Iași și +33 la Brașov.

La 16 august au fost +41 de grade la Timișoara și +39,4 grade la Satu Mare (recorduri ale lunii august pentru aceste stații).

În anii 60 și 70 lunile iulie și august au fot mult mai reci decât în secolul 21, după cum arată datele ANM

1984
Anul merită menționat fiindcă a adus recordul de temperatură pentru cea mai înaltă stație meteo din țară (vf Omu 2.509 m). Au fost +22,1 grade la 14 iulie 1984. Pare puțin, însă la Omu au fost mai mult de 20 de grade doar de trei ori în ultmii 37 de ani: +21,8 în iulie 1988, +21,6 în august 2002 și +20 în iulie 2007.

1985
Anul va rămâne în istorie pentru iarna cumplită care a adus în multe locuri temperaturi de sub -28 de grade și minime chiar și de -38. Totuși, în ultima zi din iulie au fost +40,4 la Drobeta Turnu Severin și +40,2 la Călărași. Mai mult, pe 10 aprilie 1985 a fost singura dată când pe teritoriul țării noastre se depășeau +35 de grade la o stație meteo în a patra lună a anului: +35,5 la Bechet, un record uimitor.

1987
Pe 25 iulie au fost +43,2 grade la Turnu Măgurele, +42,4 la Giurgiu, +40,6 la Drobeta Turnu Severin și +37,7 grade la Târgu Mureș.
La mijloc de septembrie au fost +39 de grade la Drobeta T Severin, +37,6 grade la Calafat și +37,2 la Giurgiu.

1988
La început de iulie au fost +41,2 grade la Alexandria și +39,5 la Timișoara. Trebuie menționat și recordul absolut pentru stația meteo Sinaia cota 1500: +30 de grade, pe 6 iulie.

2000
Acest an a adus o mulțime de recorduri absolute de temperatură. Atunci au uimit multă lume, însă de atunci au urmat în decursul anilor mai multe valuri de căldură ce au doborât și recorduri mai vechi de un secol.

Pe 5 iulie au fost +43,5 la Giurgiu, +42,7 grade la Turnu Măgurele, +42,4 la București, +42,3 la Călărași și Alexandria și +41,2 grade la Ploiești. La Miercurea Ciuc în august au fost două nopți cu minime extrem de mari, de peste +21 de grade.

2007
A fost unul dintre cei mai fierbinți ani de când se fac măsurători, iar primul val de căldură a început în a treia decadă din iunie când maximele au ajuns la 41,9 grade la Giurgiu și +41,6 la Turnu Măgurele, peste +41 fiind și în Calafat și Băilești.

Cel mai sever val de căldură a fost între 15 și 25 iulie și în multe orașe din sud au fost zece zile consecutive cu maxime de peste +35 (de exemplu Călărași, Drobeta T S și București). Recordul lunii iulie, înregistrat la Giurgiu în 2000, a fost depășit pe 24 iulie, când au fost +44,3 grade la Calafat și +44,2 la Bechet.

Temperatura de la Calafat a fost cea mai mare înregistrată în țară în ultimii 56 de ani, fiind cu doar 0,2 grade sub recordul absolut de la Ion Sion.

La Turnu Măgurele au fost +43,4 grade, iar la Craiova, +42,6 C. La toate stațiile meteo de la București au fost peste +41 de grade, culminând cu +41,8 la Filaret. Și nopțile au fost cumplit de calde în 24 și 25 iulie, cu recorduri precum minimele înregistrate la Cernavodă (+27,2), Călărași (27,1), Zimnicea și Adamclisi (27) și Giurgiu (26,2).

În aceste zece zile peste 100 de stații meteo au înregistrat recorduri absolute pentru iulie: Oradea (+40,4), Iași (+40,1), Satu Mare (+39,2), Timișoara (+41,1).

A fost foarte cald și la munte: +29,4 la stația meteo Semenic (1.433 m alt) și +25,7 la Ceahlău – Toaca (1898 m alt).

2012

A fost unul dintre cei mai calzi ani, cu valuri de căldură în iunie, iulie și august.

Primul val de căldură a fost în a doua parte a lunii iunie, maximele atingând +37,9 la Iași și +36,9 la Botoșani. Și nopțile au fost fierbinți, cu minime de +25,5 la Mahmudia și +25,3 la Sulina.

În iulie valurile de căldură au fost persistente și au adus în zeci de stații maxime de peste +40 de grade. Au fost +42,4 grade la Giurgiu, +41,6 grade la Calafat, +41,5 la Zimnicea și +40,9 la Alexandria și București. În multe locuri s-au stabilit noi recorduri lunare: +39,5 la Baia Mare, +37,1 la Sighetu Marmației sau +35,7 la Miercurea Ciuc. La Gura Portiței într-una dintre nopți minima a fost de +26,4 grade.

Luna august a adus două valuri de căldură, unul la început și altul la sfârșit și în mai multe localități din sud și din Moldova au fost 12-14 zile cu maxime de peste +35 de grade.

Pe 7 august au fost +43,5 grade la Giurgiu, +42,5 la Bacău și +41,5 grade la Oltenița și București Filaret. În ultimele zile din august un alt val de căldură s-a instalat, iar pe data de 25 au fost +41,8 grade la Zimnicea și +41,5 la Oltenița. A fost fantastic de cald peste tot în țară: la Dumbrăveni, lângă Sighișoara au fost +39,6 grade, la Sibiu au fost +38,9 la Predeal au fost +32,8, iar la Păltiniș au fost +30,7 (1.454 m alt).

Maximele din august 2012 în regiune (sursa infoclimat.fr)
2012 a fost un an extrem de cald, iar datele arată asta, fiindcă în multe locuri a fost anul cu cele mai multe zile cu maxime de peste +30 de grade (așa-numitele zile tropicale). La Giurgiu au fost 107 astfel de zile, la Turnu Măgurele au fost 106, la Tg Jiu au fost 83, iar la Alba Iulia au fost 90.

Și nopțile au fost extrem de calde: la Constanța a fost un număr record de nopți cu minime de peste +20 de grade (54 de nopți, iar la Sulina au fost 69 de astfel de nopți.

2015
În acest an valuri de căldură de diverse intensități au fost în fiecare dintre lunile iunie, iulie, august și septembrie, cu un maxim la final de iulie.

La mijloc de iunie un mini – val de căldura a adus maxime de peste +35 de grade la Băile Herculane și Drobeta Turnu Severin, iar pe 8 iulie un val de căldură mai serios aducea maxime de peste +38 de grade la Botoșani, Arad, Bacău și Oradea. Chiar și la Rădăuți maxima a ajuns la +36,3 grade.

A doua jumătate a lui iulie a fost mai caldă decât mediile multianuale, au fost multe localități în care maximele au trecut de +30 de grade, iar la final de iulie au fost +40,7 grade la Giurgiu.

Și în prima decadă din august au fost zile mult mai calde, cu maxime ce s-au apropiat de +39 de grade în sud și în Crișana.

2015 a fost special prin faptul că a existat un val de căldură și în septembrie: la începutul lunii au fost mai multe stații meteo din Moldova unde au fost peste +37 de grade (spre exemplu +38 de grade la Botoșani), iar pe 6 septembrie au fost +34,9 grade la Mahmudia.

Cu totul special a fost valul de căldura dintre 17 și 19 septembrie, episoade caniculare de acest gen apărând foarte rar în a doua parte de septembrie. Au fost +37,4 grade la Jimbolia +37,3 grade la Bozovici, +36,6 la Vărădia de Mureș, +35,5 la Piatra Neamț și +34,9 la Brașov. Și la munte a fost ca-n plină vară: Fundata (+27,7), Păltinș (+29), Stâna de Vale (+30,7).

2017
La final de iunie a început un val de căldură care a adus maxima acestei luni la Craiova, +38,8. Pe 29 iunie în câteva locuri au fost aproape 40 de grade: Calafat +39,9, Bechet 39,7, Caracal 39,5. Și în ziua următoare au fost +39 la Calafat și Bechet.

Pe 1 iulie au fost +42 la Zimnicea, +41,9 grade la Giurgiu și 40,9 la Alexandria și Turnu Măgurele.

Un alt val de căldură a fost la început de august: spre exemplu pe 5 august au fost +42,2 grade la Calafat și temperaturile au trecut de 40 de grade trei zile consecutiv. În august 2017 în mai multe orașe din sud au fost 13-14 zile cu maxime de peste +35.

Tot pe 5 august au fost +41,3 grade la Drobeta T S, 40,8 la Arad, +40,4 la Bechet, +40 la Timișoara, +36,9 la Brașov și pe 4 august au fost +35,9 la Miercurea Ciuc și +37,7 la Zalău. Pe 6 august au fost +40,8 la Craiova.

Și la munte a fost cald: la stația Vlădeasa, 1840 m alt, au fost +25,9 grade pe 6 august, maxima absolută a lunii.

2018-2020

Nu au fost episoade caniculare atât de lungi precum în 2012, 2015 și 2017, dar au fost cazuri în care în sud au fost cinci zile cu maxime de peste +35

Cât au fost maximele între 2018 și 2020 la câteva stații meeo din sud și Vest
Calafat
2018: +35,9 grade pe 2 septembrie
2019: +37,9 pe 12 august
2020: +37,3 C pe 21 iulie

Bechet
2018: +36,3 pe 26 august
2019: +38,2 pe 8 august
2020: +37,5 C pe 31 august

Drobeta Turnu Severin
2018: +35,4 pe 18 august
2019: +36,6 pe 12 august
2020: +35,5 pe 31 iulie

Giurgiu
2018: +35,2 pe 18 iunie
2019: +36,8 pe 8 iulie
2020: +39,1 pe 1 septembrie

Timișoara
2018: +34,2 pe 21 august
2019: +37,3 pe 19 august
2020: +34,7 pe 30 august

Călărași
2018. =34,9 pe 18 august
2019: +36,9 pe 2 iulie
2020; +38,1 pe 30 iulie

Cum au arătat maximele la trei stații montane
Vf Omu
2018: +13,2 pe 9 iunie
2019: +18,1 pe 2 iulie
2020: +17,4 pe 31 august

Sinaia 1500
2018: +24,9 pe 18 august
2019: +28,4 pe 2 iulie
2020: +27,6 pe 31 iulie

Predeal
2018: +25,7 pe 9 iunie
2019: +28,9 C pe 2 iulie
2020: +28,8 pe 30 iulie

2021

Deși iunie a început cu valori mult sub normal, la final valul de căldura a adus și valori de peste +39 de grade (la Timișoara și Calafat)

Maximele în iunie 2021 cu evidențierea temperaturii de +39,3 de la Calafat
Click aici pentru a mări fotografia
Cum s-a manifestat valul de căldura de la final de iunie

21 iunie: Timișoara 34 Sânnicolau Mare 34
22 iunie: Banloc 36,2 Timișoara 36
23 iunie: Calafat și Moldova Veche +37,4
24 iunie: Timișoara +39, Sânnicolau Mare +38,5
25 iunie: Calafat +39,3

Cum arată valul de căldură de la final de iulie – maximele zilnice
25 iulie: Calafat +34
26 iulie: +35 la mai multe stații meteo
27 iulie: +38 la mai multe stații meteo
28 iulie +40,1 la Băile Herculane
29 iulie: +40 la Calafat
30 iulie: +39,7 la Calafat
31 iulie: +39 la Calafat și Băile Herculane

Surse și bibliografie
Valuri de căldură în România – Viorica Dima, Florinela Georgescu, Denis Mihăilescu, Anișoara Irimescu
Considerations upon extreme temperatures on Romanian Territory, I Marinică, D C Ciobotu
Brășura ”100 de recorduri climatice în România, București 2018
Platformele TuTiempo, Infoclimat.fr și WeatherOnline.
Administrația Națională de Meteorologie – Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
ANM – Caracterizări climatice pentru iunie, iulie și august
Stăncescu I, Ballif S – Meteorologie și drumeție – Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
Anuarul Statistic al României, capitolul Geografie, Meteorologie și Mediu înconjurător.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here