Klaus Iohannis a semnat decretele pentru numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT

Sursa foto: presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele pentru numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.

Klaus Iohannis a semnat următoarele decrete:

  • Decret pentru numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Gabriela Scutea, pe o perioadă de 3 ani;
  • Decret pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a domnului Crin-Nicu Bologa, pe o perioadă de 3 ani;
  • Decret pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a doamnei Elena-Giorgiana Hosu, pe o perioadă de 3 ani.

Cine sunt procurorul general, șeful DIICOT și șeful DNA

Procuroarea Gabriela Scutea vine de la Parchetul Curții de Apel Brașov.

  • A fost secretar de stat în Ministerul Justiției în perioada controverselor legate de adoptarea OUG 13 de către Guvernul Grindeanu. G4Media scria că s-a numărat printre specialiștii care i-au recomandat lui Florin Iordache să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a ordonanței.
  • Un „time-out” care practic s-a dovedit a fi de bun augur întrucât în acea perioadă au izbucnit protestele de stradă care au convins Cabinetul Grindeanu să facă un mare pas înapoi și să anuleze OUG 13 prin adoptarea OUG 14.
  • Gabriela Scutea a mai deținut funcția de adjunct al procurorului general al României, în mandatul Laurei Codruța Kovesi. Timp de trei ani, în intervalul 2013-2016, a deținut postul de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană.
  • „Ca procurori, consider că obiectivul nostru este acela de a găsi căile prin care rolul constituțional să fie mai bine exercitat, de aceea compararea viziunilor cât mai multor colegi procurori despre funcționarea instituției nu poate fi decât benefică”, a scris Gabriela Scutea, la înscrierea în cursa pentru șefia Parchetului General.
  • Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, i-a retezat șansa de a deveni procuror general, în primăvara lui 2019, când i-a respins candidatura. La fel s-a întâmplat și când s-a înscris pentru șefia DNA. Gabriela Scutea a fost un critic al modificărilor aduse de PSD-ALDE la legile justiției, fiind unul dintre magistrații care au protestat și în stradă, la Bruxelles.

Procuroarea Giorgiana Hosu a condus interimar DIICOT, după demisia lui Felix Bănilă, cerută de președintele Klaus Iohannis, pe fondul scandalului „Caracal”.

  • Tot ca interimar a mai condus DIICOT și după demisia ALinei Bica, în 2015, arestată preventiv la acea dat pentru abuz în serviciu.
  • Giorgiana Hosu a mai candidat pentru șefia Parchetului anti-mafie în acel an, dar fără succes. La vremea respectivă, procuror-șef al DIICOT a devenit Daniel Horodniceanu.
  • Hosu a instrumentat dosare precum cele ale lui Sorin Beraru, om de afaceri israelian condamnat ulterior la șapte ani de închisoare. a Mai lucrat dosarul lui Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie, da rși pe cel al lui Omar Hayssam. Acesta din urmă, implicat în răpirea a trei jurnaliști români în Irak, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul „Manhattan”.

Procurorul Crin Bologa a preluat șefia DNA Cluj la vârsta de 33 de ani.

  • Are 46 de ani și a deținut funcția de adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
  • Într-un interviu pentru „Adevărul„, în 2018, Bologa mărturisea că cel mai greu caz pe care l-a instrumentat a fost o crimă petrecută în 2003, când în Valea Zalăului au fost găsite două picioare, două braţe si capul unui bărbat. Potrivit acestuia, complexitatea cazului a fost dată de faptul că nu se ştia dacă este vorba despre una sau două victime.
  • A calificat modificările aduse legilor justiției drept „o agresiune asupra posibilităţii procurorilor de a-şi face datoria”.
  • Crin Bologa a absolvit Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, în 1995. Ca procuror, a început la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, iar între 1999 și 2005 a fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. A condus DNA Cluj până în 2008. În 2009, a preluat şefia Secţiei Judiciar, până în 2013. În acel an a fost numit prim-procuror al judeţului Sălaj, funcție pe care a ocupat-o până în 2018 (când i-a expirat ultimul mandat). De atunci, a rămas adjunct al instituției.

Ministrul Justiției a demolat avizele negative ale CSM

Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu, propuse la conducerea Parchetului General şi a DIICOT, au primit avize negative din partea CMS. Cătălin Predoiu a demolat avizele negative ale CSM, într-un răspuns oferit publicației Newsweek. Predoiu a precizat pentru sursa citată că i-a transmis președintelui Klaus Iohannis „o scrisoare oficială în care se precizează că își menține propunerile formulate, argumentat și motivat legal”.

„În urma Hotărârilor nr. 145, 146 și 147 din 11.02.2020 adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori privind propunerile ministrului justiției formulate în data de 21.01.2020 de numire a doamnei procuror Gabriela Scutea în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, a domnului Crin Nicu Bologa în funcția de Procuror șef al DNA, respectiv a doamnei procuror Giorgiana Hosu în funcția de Procuror șef al DIICOT, ministrul justiției a transmis Președintelui României o scrisoare oficială în care se precizează că își menține propunerile formulate, argumentat și motivat legal.

Cu referire la Hotărârea nr.145 din 01.02.2020, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, privind propunerea ministrului justiției de numire a doamnei procuror Gabriela Scutea (foto jos) în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, formulez următoarele considerații:

Motivele invocate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori sunt exprimate fie în termeni generali (imposibil de verificat în mod obiectiv), fie în contradicție totală cu proiectul de management al candidatei și documentația anexată acestuia, sau chiar în  contradicție cu criteriile de evaluare stabilite în cadrul procedurii, axate pe specificul funcției pentru care a fost deschisă procedura prevazută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, un punct forte al candidatului, care rezultă cu prisosință din Proiectul de management și modul în care și-a structurat răspunsurile la întrebările care i-au fost adresate, atât în fața comisiei de interviu organizată la nivelul Ministerului Justiției, cât și în fața Secției pentru procurori, este reprezentat de capacitatea de analiză și sinteză a candidatei, la care se adaugă capacitatea sa de a identifica vulnerabilitățile din sistem, riscurile și amenințările pe termen scurt, mediu și lung, și, deopotrivă, de a identifica soluții viabile, pe termen scurt, mediu si lung.

În context, candidata a dat dovadă de o cunoaștere la nivel de excelență a problematicii ridicată de managementul juridic și judiciar și de experiență în domeniul vizat, cu accente care au pus în evidență cunoștințe solide de management al resurselor umane.

O simplă lectură a Proiectului de management și a documentației atașată acestuia demonstrează aceste calități ale candidatei, care s-a bucurat de o apreciere unanimă nu doar din partea ministrului justiției, ci și a tuturor membrilor comisiei, cu precizarea că din comisie a facut parte un profesor universitar, specialist în management și comunicare, neutru din punct de vedere politic și al altor posibile interese în cauză.

În  acest context, sunt cel puțin surprinzătoare concluziile Secției pentru procurori, care exprimă puncte de vedere în domenii în care nu dețin expertiză similară unui specialist în management și comunicare.

Apoi, a acuza candidata de «necunoaștere» a domeniului în care se plasează funcția pentru care și-a depus candidatura, respectiv a particularităților muncii de procuror, cât și cea de procuror ierarhic superior, vine în contradicție flagrantă cu performanțele acesteia în activitate, inclusiv în cea de conducere, fiind materializate în calificative de «foarte bine», adaugându-li-se o reputație profesională și morală, care nu au fost niciodată puse în discuție în sistemul judiciar.

În ce privește chestiunea semnării «protocoalelor», imputată accentuat doamnei procuror propusă pentru funcție, explicațiile candidatei au fost pertinente și în acord cu jurisprudența Curții Constituționale a României. Un alt punct forte al candidatei a fost reprezentat de cunoașterea de care aceasta a dat dovadă cu privire la instituția Parchetului European, la problematica Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), la Directivele UE și, în general, la problemele referitoare la cooperarea judiciară în context european.

A imputa candidatei «necunoaștere» sau «cunoaștere superficială» a acestui domeniu vine în contradicție flagrantă cu răspunsurile la întrebările adresate, cu Planul  managerial și documentația atașată acestuia din care rezultă implicarea în varii proiecte, cât și în dialogul cu instituțiile europene partenere, doamna procuror Gabriela Scutea fiind direct implicată în problematica europeană pe zona de activitate a sistemului judiciar, fiind, dealtfel, cunoscută la nivel personal de către aceste instituții, bucurându-se de aprecieri.

Aceeași documentație pune în evidență o serie de lucrări întocmite de candidată prin care a analizat activitatea parchetelor din subordine, identificând vulnerabilități, erori, dar mai ales cauzele acestora și măsurile de remediere, context în care capacitatea de control- reglare a candidatei nu poate fi pusă în discuție sub nicio formă.

Nu în ultimul rând, analiza Secției pentru procurori pare a fi axată pe insatisfacția membrilor secției, generată de împrejurarea că doamna procuror nu a prezentat o veritabilă strategie  de resurse umane. Relativ la acest subiect,  precizăm că doamna procuror a promovat soluții viabile, realiste în legătură cu modul de utilizare a resurselor umane în vederea realizării obiectivelor propuse în limita competențelor atribuite prin lege, formularea unei strategii de resurse umane fiind atributul CSM, iar nu al Procurorului General.

Specialiștii în management din cadrul comisiei de interviu de la nivelul Ministerului Justiției au apreciat în mod deosebit planul candidatei în domeniul managementului resurselor umane prin raportare la instrumentele minimale pe care legea le pune la dispoziția unui procuror general, ultimele modificări legislative (2018) retrăgând procurorului general și atribuția de delegare a procurorilor, situație fără precedent în vreun alt stat membru al UE, cunoscut fiind că delegarea reprezintă un instrument care permite redistribuirea personalului în scopul îndeplinirii unor obiective, echilibrarea volumului de muncă, etc.

De asemenea, susținerea Secției pentru procurori, în sensul că doamna procuror a identificat «alte priorități» ale mandatului său «în detrimentul celor complexe și care produc emoție publică, precum traficul de persoane, infracțiunile de violență sau cele având ca victime minori» este eronată, întrucât candidata, în Planul de management al său, a făcut referire la obiective generale în care se înscriu lupta cu crima organizată și împotriva corupției, despre care nu se poate susține ca nu ar produce «emoție publică», (de altfel, traficul de persoane se înscrie în ceea ce numim criminalitate organizată), cât și obiective speciale/imediate, precum violența în familie și infracțiunile din Codul rutier (care produc victime într-un număr mult mai mare decât infracțiunile de omor sau alte violențe), cu precizarea că dimensiunea violenței în familie în România a devenit îngrijorător de mare  nu doar pentru țara noastră, ci și pentru instituțiile europene (a se vedea Directiva în domeniu și ultima hotărâre a CEDO), motiv pentru care comisia de interviu a apreciat «prioritățile» identificate de candidată, extrem de actuale și care, deopotrivă, produc «emoție publică».

Totodată, consider că aprecierile Secției pentru procurori, referitoare la capacitatea de comunicare a candidatei nu au niciun corespondent în realitate, fiind suficientă reaudierea înregistrărilor audio-video pentru a marca extrem de pozitiv abilitățile de comunicare ale candidatei. Deopotrivă, nu se poate imputa candidatei necunoașterea MCV, din perspectiva faptului că aceasta nu ar fi cunoscut opinia Secției pentru procurori în legatură cu o modificare legislativă propusă de secție.

În concluzie, considerăm că «argumentația» Secției pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată și se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenție nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia și prestația excelentă avută în cadrul procedurii de selecție.

Dincolo de particularizarea acestui aviz la propunerea în discuție, întreaga substanță a acestuia conturează și sugerează o tendință de arogare de facto de către Secția pentru procurori a unei prerogative care aparține de plin drept ministrului justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză, întărită și prin considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr.358/2018, cu referire și la Decizia Curții Constituționale a României nr.45/2018, prin raportare la art.132 alin.(1) din Constituție.

Cu referire la Hotărârea CSM – Secția pentru procurori nr.147/11 februarie 2020, privind propunerea ministrului justiției de numire în funcția de Procuror șef DIICOT a doamnei Elena Giorgiana Hosu (foto jos), facem următoarele precizari: 

Din Hotărârea Secției pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfășurat în fața Secției pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei și documentația vastă atașată acestuia (menționată însă pe larg în aceeași hotărâre, pagina 4), deși printre criteriile de evaluare specifice procedurii de selecție, stabilite atât la nivelul Ministerului Justiției, cât și la nivelul CSM-ului, acestea din urmă aveau cea mai mare pondere în evaluarea candidaturii.

Apoi, concluzia Secției, în sensul că doamna procuror «nu și-a interiorizat obiectivele asumate prin proiect», nu are un suport probator, obiectiv, în condițiile în care în Proiectul său managerial a identificat inclusiv măsurile preconizate pentru eliminarea neajunsurilor din activitatea Direcției.

Relativ la capacitatea de comunicare publică a candidatei, argumentația Secției este cantonată pe «cazul Țăndărei», în condițiile în care «emoția publică» a fost generată de soluția pronunțată de o instanță de judecată, respectiv de o hotărâre judecătorească, în legatură cu care un comunicat al Ministerului Public, respectiv al DIICOT, ar fi scandalizat judecătorii, hotărârile acestora neputând fi puse în discuție publică de către procurori, cu atât mai mult cu cât hotărârea în cauză nu a fost și motivată la data la care s-a pronunțat, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Inspecția Judiciară ar fi fost singura abilitată să efectueze verificări în respectiva cauza judiciară.

În egală măsură considerăm că, referirile la cazul Caracal intră în același registru, candidata fiind pusă în prezența unui proces de intenție și care nu este de natură a permite concluzii generale de tipul – inabilități de comunicare publică. «Necunoașterea realității infracționale» din România, nu poate fi imputată candidatei, procuror de carieră, cu vechime și experiență considerabile în sistem, fapt ce rezultă din CV-ul acesteia și calificativele de «foarte bine», obținute pe parcursul carierei sale.

Faptul că aceasta a făcut o referire punctuală la defrișările ilegale nu putea fi interpretat imputabil și tendențios în sensul arătat în Hotărârea CSM, problema fiind extrem de actuală, prin dimensiunea și efectele ei care depășesc, ca interes, granițele naționale, aspect ce explică și poziția de ultimă oră a Comisiei Europene. O dispută între Secția pentru procurori și candidată, relativă la modul de selectare a unor procurori în cadrul DIICOT, contrar poziției Secției pune sub semnul întrebării obiectivitatea aprecierilor Secției din cuprinsul Hotărârii (pagina 12).

De asemenea, împrejurarea că doamna procuror nu a analizat toate segmentele de activitate în care este implicat DIICOT (exemplu – poliția judiciară) nu este de natură a conduce la concluzii de tipul celor relevate în Hotărârea CSM, întrucât o prezentare exhaustivă a Direcției nu reprezintă o exigență/cerință a unui Proiect de management, fiecare candidat fiind liber a se axa pe problemele/aspectele pe care le consideră mai relevante sau mai realizabile din perspectiva obiectivelor asumate, fapt ce permite, dealtfel, diferențierea dintre candidați și proiectele acestora.

Totodată, a face un proces de intenție candidatei, în legatură cu propunerile legislative relative la competența materială a DIICOT este excesiv, având în vedere durata activității desfășurate de candidată în cadrul DIICOT, cât și în domeniul altor structuri de Parchet cu competență de a gestiona cauze judiciare având ca obiect infracțiunile la care se face referire în Hotărârea CSM (paginile 12, 13).

În același context, alegațiile Secției pentru procurori vin în contradicție cu evaluările periodice făcute candidatei, în urma cărora a obținut calificative de «foarte bine». Nu în ultimul rând, observațiile de la pagina 9 din Hotărâre, relative la necunoașterea Proiectului de management al persoanei propuse de către ministrul justiției pentru funcția de procuror șef adjunct sunt neavenite, întrucât candidații în procedură nu au avut acces, reciproc, la proiectele de management, fiind vorba de o competiție, cu precizarea că pentru aceeași funcție s-au înscris, ca regulă, mai mulți candidați, iar procedura pentru cea de a doua selecție era în curs la momentul susținerii interviului de către doamna procuror Hosu, astfel că niciun proiect de management al candidaților de la nivelul 2 si 3 din MP nu a fost adus la cunoștința publică.

În egală măsură, vă rog să observați că unele exprimări malițioase din cuprinsul Hotărârii CSM, precum cele de la pagina 11 alin.2, sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secției, cu ocazia emiterii avizului.

Relativ la aspectele de integritate, semnalăm că la evaluarea candidatului au fost luate în considerare criteriile publicate pe site-ul MJ și subcriteriile de evaluare a acestui indicator, cu referire la valorile profesiei, astfel cum acestea au rezultat din răspunsurile la întrebările adresate candidatei, acestea fiind privite și cu referire la absența antecedentelor disciplinare ale candidatei, materializate fiind și în calificativele obținute, a căror acordare vizează și evaluare integrității, independenței și imparțialității magistratului evaluat.  

Pe lângă considerațiile arătate mai sus, cu privire la toate cele trei propuneri formulate și înaintate anterior CSM, reiterez următoarele:

• toți candidații au prezentat simultan competență și experiență profesională;

• fiecare candidat și-a prezentat proiectul managerial într-o manieră sintetică, care a pus în evidență capacitatea candidaților de a-și gestiona eficient timpul, capacitatea de analiză și sinteză, cunoaștere în domeniul exercitării funcțiilor managementului juridic și judiciar;

• soluțiile propuse pentru înlăturarea vulnerabilităților identificate de către fiecare candidat la nivelul structurii de parchet pentru care au fost depuse candidaturile au fost apreciate ca fiind pertinente și rezonabile, în acord cu resursele umane și materiale de care dispune fiecare structură de parchet;

• aptitudinile de comunicare, abilitățile de antrenare a colectivului/echipelor, capacitatea candidaților de adaptare rapidă la variațiile specifice provocărilor din sistemul judiciar, inclusiv provocările generate de dimensiunea și diversitatea fenomenului infracțional, au reprezentat repere pe care toți candidații propuși le-au atins;

• capacitatea de înțelegere a importanței intensificării luptei împotriva corupției, criminalității organizate, a consecințelor acestui fenomen și a dimensiunii sale transfrontaliere, specifică fiecărui candidat propus a fost apreciată și în contextul nivelului de determinare al acestora în legătură cu îndeplinirea exigențelor impuse în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare;

• spiritul de inițiativă și gândire strategică au fost puse în evidență, atât în cuprinsul proiectelor candidaților, dar și cu ocazia răspunsurilor furnizate de către aceștia la întrebările lansate de către ministrul justiției și membrii comisiei de interviu;

• nivelul de responsabilitate, independență și integritate al candidaților a fost determinat prin evaluarea de către comisie a răspunsurilor la întrebările centrate pe aceste aspecte, cât și prin evaluarea CV-urilor candidaților și a lucrărilor atașate proiectelor manageriale cu care s-au prezentat în procedura de selecție.  

În mod particular, cu privire la propunerea de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Gabriela Scutea, precizăm următoarele:

• a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar profesional;

• a dat dovadă de exigență, având o prestație aplicată, concretă, pertinentă și plină de hotărâre;

• a demonstrat cunoaștere, viziune, forță și substanță profesională;

• s-a remarcat printr-o cunoaștere profundă a Mecanismului de Cooperare și Verificare și a exigențelor recomandărilor impuse, fiind direct implicată în dialogul cu instituțiile europene partenere, pentru realizarea unor varii proiecte și obiective de natură să introducă performanța în cadrul Ministerului Public.  

Referitor la propunerea de numire în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție al domnului Crin-Nicu Bologa (foto jos), precizăm următoarele:

 a prezentat un proiect de management complet, concret, cu soluții aplicate;

• prestația la proba interviului a fost impresionantă, puternică și echilibrată în același timp;

• cunoaște structura Direcției Naționale Anticorupție, întrucât a activat în această Direcție;

• a dat dovadă de determinare, aducând garanția că lupta anticorupție va continua energic, în condiții de deplin respect al drepturilor și garanțiilor procesuale.  

Relativ la propunerea de numire în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a doamnei Elena Giorgiana Hosu, precizăm următoarele:

• a prezentat un proiect de management comprehensiv;

• denotă o cunoaștere panoramică a problemelor și activității DIICOT;

• cunoaște Direcția și particularitățile anchetelor de competența DIICOT;

• este axată pe nevoia de cooperare interinstituțională, internă și externă;

• este o persoană care manifestă tact, echilibru în procesul de comunicare, modestie și empatie în raport cu colectivul de procurori care activează în Direcție. Față de toate cele de mai sus, având în vedere, atât prevederile art.54 din Legea nr.303/2004, cât și considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr.358/2018, în calitate de ministru al justiției însărcinat cu prerogativa formulării propunerilor pentru funcțiile menționate în prezenta, am deosebita onoare să vă comunic faptul că Hotărârile nr.145, 146 și 147 din 11.02.2020 ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția de procurori nu sunt de natură a schimba opinia care a stat la baza deciziilor luate la data de 21.01.2020 de propunere a doamnei procuror Gabriela Scutea pentru funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, a domnului Crin Nicu Bologa pentru funcția de Procuror șef al DNA, respectiv a doamnei procuror Giorgiana Hosu pentru funcția de Procuror șef al DIICOT, ci dimpotrivă, de susținere a acestor propuneri,  drept pentru care le mențin”, a precizat ministrul Justiției pentru Newsweek.   

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here