Construcții abandonate, drumuri către nicăieri, căi ferate abandonate şi poduri ridicate pe jumătate au fost lăsate urmă în ţările care au semnat pentru masivul proiect de infrastructură „O centură. Un Drum” al Chinei, relatează The Sun.

China a fost acuzată că întinde o „capcană a datoriilor” unor ţări sărace care nu mai pot plăti datoriile uriaşe şi care sunt atrase astfel în ambiţiile Chinei de expansiune la nivel mondial.

China face promisiuni ambiţioase de ajutor cu proiecte masive de infrastructură, dar apoi aceste ţări se trezesc în imposibilitatea de a-şi rambursa datoriile, scrie adevarul.ro.
Ţări precum Sri Lanka, Kenya, Muntenegru, Laos şi Kazahstan au fost împovărate de datorii şi au devenit dependente de China.
Numit „proiectul secolului” de preşedintele chinez Xi Jinping a fost prezentat de oficialii de la Beijing ca un fond de dezvoltare a infrastructurii menit să conecteze China cu restul lumii. Totuşi există unele voci ce îl consideră un plan de realizare a ambiţiilor Chinei prin „împrumuturi jefuitoare” şi „capcane ale datoriilor” în vederea aducerii naţiunilor în sfera de influenţă a Chinei.
Unul din cinci proiecte de infrastructură din Africa este finanţat de China şi unul din trei dintre ele sunt ridicate de companii chinezeşti ca parte a unor contracte profitabile stipulând folosirea constructorilor din China.
Doar că preocupările Beijingului privind viabilitatea schemelor din cadrul iniţiativei „Centura şi Drumul” au lăsat marile proiecte de infrastructură într-o stare deplorabilă ce poate fi remediată doar de statul afectat.

MUNTENEGRU

S-a găsit în situaţia de a gestiona „un drum către nicăieri” după ce lucrările de construcţie s-au oprit când statul n-a mai putut plăti proiectul.
Timp de şase ani muncitorii au săpat tuneluri şi au ridicat poduri peste canionul râului Morača pentru a construi o autostradă de 270 de mile până la Belgrad, dar nu s-a finalizat decât primul tronson. Muntenegru n-a putut plăti prima rată din creditul de un miliard de dolari, fiind obligat să mărească taxele şi să îngheţe parţial salariile din sectorul public.
Fondul Monetar Internaţional estimează că ar mai fi necesari alţi  1,2 miliarde de dolari pentru finalizarea proiectului pe fondul temerilor că China ar putea confisca din teritoriul ţării în schimbul banilor de rambursat.

KENYA

Calea ferată Mombasa-Nairobi trebuia să se întindă până la graniţa cu Uganda, dar s-a oprit abrupt într-un sat amorţit situat la 75 de mile vest de capitala Nairobi.
Lucrările au încetat în 2019 după ce China a retras circa 4,9 miliarde de dolari necesari pentru finalizarea liniei ferate la solicitarea preşedintelui chinez care a cerut reglementări mai aspre privind viabilitatea financiară a proiectelor de infrastructură.
Kenya ar avea o datorie către China de 9 miliarde de dolari în contracte de infrastructură.

Calea ferată Mombasa-Nairobi s-a oprit într-un sat FOTO SHUTTERSTOCK

KAZAHSTAN

Proiectul de cale ferată în valoare de 1,9 miliarde de dolari, care trebuia dat în folosinţă în 2020, a fost pus pe pauză după prăbuşirea unei bănci locale care administra fondurile chineze.
Oficialii ţării au spus că sunt nevoiţi să apeleze la credite interne ca să ducă construcţiile la  bun sfârşit.
În prezent nu se văd decât nişte stâlpi din beton abandonaţi în capitala Nur-Sultan, singura mărturie a proiectului finanţat de China.
Linia ferată nefinalizată din Kazahstan FOTO Alamy via The Sun

TADJIKISTAN

Ţara are o graniţă cu China şi a fost obligat să cedeze 1158 de kilometri pătraţi de teritorou în zona munţilor Pamir după ce a rămas în urmă cu plata datoriei.
Companiile chineze primit drepturi de exploatare minelor de aur,argint şi minerale din regiune.

LAOS

Ultima victimă a diplomaţiei bazată de datorii a Chinei. Străduindu-se din greu să returneze creditul, ţara a sfârşit prin a ceda controlul reţelei naţionale de electricitate către China Southern Power Grid Company, o întreprindere de stat.

SRI LANKA

Prinsă într-un cerc vicios al datoriilor şi altor împrumuturi, ţara n-a mai putut plăti un contract de construcţie de 1,4 miliarde de dolari a portului Hambantota care a fost concesionat Chinei. Drept urmare, aici s-a realizat o primă „investiţie” chineză într-o fabrică de anvelope.
Experţii sunt îngrijoraţi că, pe măsură ce datoriile se acumulează, multe dintre aceste proiecte vor rămâne neterminate – iar în schimbul rambursării lor creditorii chinezi vor prelua controlul asupra unor terenuri şi active strategice .
Shaun Breslin, profesor de politică şi studii internaţionale la Universitatea Warwick, a declarat pentru The Sun că „impunerea de către Occident a condiţionalităţilor politice asupra ajutorului şi a relaţiilor comerciale a creat un spaţiu pentru operarea Chinei” care a creat o mare parte din relaţiile economice lipsite de obligaţii cu ţările în curs de dezvoltare.
În 2018, Centrul pentru Dezvoltare Globală a numit Djibouti, Kîrgîzstan, Laos, Maldive, Mongolia, Muntenegru, Pakistan şi Tadjikistan drept „extrem de vulnerabile la stresul datoriei” din cauza Iniţiativei Chinei pentru centură şi drumuri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here