Oraşul din România cu cea mai mare scădere a populației

Reşedinţă a judeţului Vrancea, orașul Focșani, care a avut parte de un monopol politic, s-a confruntat cu un declin demografic galopant, înregistrând două recorduri negative în numai un deceniu, relatează Adevărul. 

În anul 2002, pentru prima dată în istorie, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea, avea să depăşească recordul din punct de vedere al populaţiei stabile de aici, cifrele oficiale de la recensământ depăşind 100.000 de locuitori.

Oraşul încă mai avea ceva efervescenţă, întrucât fabricile construite pe timpul comunismului funcţionau şi generau locuri de muncă. Nu se putea vorbi de investiţii străine, pentru că acestea nu au existat nici atunci şi nu sunt nici astăzi, dar situaţia era echilibrată şi părea că lucrurile vor evolua.

Odată cu devalizarea întreprinderilor, situaţia s-a schimbat radical.

În doar un deceniu, din 2002 şi până în 2012, oraşul Focşani  a înregistrat o depopulare de 28%, ajungând de la 103.219 locuitori în 2002, la 73.868 locuitori. S-au pierdut deci aproape 30.000 de locuitori, în condiţiile în care la nivelul judeţului Vrancea scăderea populaţiei a fost de 47.000 de oameni.

Este practic cea mai dramatică scădere de populaţie înregistrată în România, ţinând cont că alte oraşe au crescut din punct de vedere numeric. Una dintre explicaţii este că prăbuşirea economică a oraşului i-a făcut pe oameni să ia calea străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun.

Autorităţile locale au dat vina pe condiţiile grele de viaţă generale din societatea românească, motiv pentru care românii au plecat în Italia, Spania sau Marea Britanie.

Anul viitor va avea loc un nou recensmânt al populaţiei şi nu este exclus să vedem cifre şi mai îngrijorătoare, în ciuda declaraţiilor actualului primar, Cristi Misăilă, care acum doi ani şi jumătate spunea că românii nu mai pleacă din ţară, ci din contră revin în patrie bucuroşi că guvernul PSD a mărit salariile şi sunt comparabile cu cele din UE.

Este o falsă opinie a dumneavoastră că cetăţenii din Focşani părăsesc ţara. Spun cu toată convingerea că sunt foarte mulţi cetăţeni care revin în ţară şi sunt bucuroşi pentru că administraţia publică locală şi judeţeană se preocupă de crearea unor condiţii de viaţă mult mai bune şi prin guvernarea PSD salariul minim pe economie a crescut considerabil, ajungând să fie comparabil cu salariile din ţările unde au lucrat, ceea ce face mult mai atractivă viaţa în România”, spunea atunci primarul Cristi Misăilă.

Cum era văzut Focșaniul pe vremuri

În perioada interbelică alta era situaţia târgului Focşanilor, care la recensământul din 1930 a ieşit pe locul 5 în Moldova după Iaşi, Cernăuţi, Chişinău şi Galaţi.

Despre primele trei orașe nici nu se putea crede altceva, ele fiind vechi capitale de regiuni istorice româneşti, cu populaţii numeroase aşezate între hotarele lor, iar despre Galaţi ştim cu toţii că s-a bucurat dintotdeauna de o poziţie privilegiată, fiind edificat pe cursul celui mai important fluviu de pe continent, Dunărea, unde se întâlneau interesele a mii de negustori din toate colţurile Europei.

Despre populaţie în general, Ion Ionescu de la Brad spunea în 1869, în prestigioasa lucrare “Agricultura română din judeţul Putna”, următoarele: “Populaţia este cel mai important lucru din societate, pe care o constituie, şi în Stat, căruia îi dă putere şi mărire”.

Mai târziu, autorii „Monografiei judeţului Putna“ au remarcat câteva aspecte negative cu efect asupra zonei geografice din care face parte şi Focşaniul: „Judeţul Putna, azi parţial Vrancea, nu exercita atunci, aspect se pare valabil şi azi, nici o atracţie pentru lumea din afară, sporul de populaţie înregistrat la acea vreme datorându-se creşterii naturale, biologice, iar în ceea ce priveşte o politică demografică, se credea că este bine a se lua măsuri înainte de fi prea târziu”

În prezent, aşa cum arată statisticile, Focşaniul este demografic mult în urma unor oraş precum Bacău, Botoşani, Suceava şi Piatra Neamţ. Pe plan naţional se situează pe locul 30 – adică dintre reşedinţele de judeţ, oraşul depăşeşte, din punct de vedere al resursei umane, doar vreo zece municipii omologe.

“Pentru administraţia actuală, indiferent de justificări, faptul că a pierdut aproape 2000 de focşăneni anual de la recensământul din 2002 nu poate fi un motiv de bucurie, chiar dacă este evident că nu putea în niciun fel să-i reţină pe cei dornici de un trai mai bun, dispuşi să-l găsească oriunde în altă parte. Ce s-ar mai putea face pentru a mai schimba lucrurile? Destule, numai să se dorească de către cei plătiţi să găsească soluţii la astfel de probleme”, este de părere istoricul vrâncean Florin Dârdală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here