Ludovic Orban. Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Premierul Ludovic Orban a reacționat, joi, la criticile generate de anunțul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, potrivit căruia abrogarea imediată a recursului compensatoriu, fără analiză, ar putea duce la „efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”. Orban a susținut că abrogarea recursului compensatoriu se numără printre măsurile urgente prevăzute în programul de guvernare al PNL, notează Hotnews.


La începutul ședinței de Guvern, Ludovic Orban a spus că vrea „să spulbere orice îndoială” după declarațiile ministrului Justiției privind recursul compensatoriu. El a afirmat că proiectul de abrogare a legii recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat se află printre măsurile urgente prevăzute în programul de guvernare și asta va fi făcut.


„La măsuri urgente se află proiectul de lege pentru abrogarea recursului compensatoriu. Am văzut că sunt anumite interpretări. Ăsta e programul nostru de guvernare, asta vom face. Vom găsi cea mai bună soluție pentru abrogarea măsurilor din recursul compensatoriu care au pus în pericol viața cetățenilor români”, a declarat premierul.


Recursul compensatoriu, măsură care a scos din închisori mii de infractori ce au recidivat ulterior, nu poate fi abrogat peste noapte pentru că „ar duce la efecte colaterale mai severe decât cele din prezent”, a declarat joi ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.


Predoiu a spus, în prima sa conferință de presă susținută de la instalarea în funcție, că legea recursului compensatoriu nu poate fi abrogată fără discuţii cu CEDO, astfel încât să fie evitate noi decizii de condamnare a României, sau fără măsuri de extindere a capacităţii în penitenciare. El a afirmat că Ministerul Justiţiei va susţine în Parlament propunerile legislative care să ducă la abrogarea recursului compensatoriu în forma actuală.
Ministrul Justiției a mai spus că o abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără discuţii cu CEDO şi fără măsuri de extindere a capacităţii în penitenciare, ar avea „efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent„.

Ce spunea Predoiu în luna august despre recusrul compensatoriu: Se impune abrogată de urgenţă

Într-o postare din 23 august, Cătălin Predoiu spunea că se impune abrogată de urgenţă legea recursului compensatoriu, care este „un pericol public continuu”:

  • „Birchall, ministrul Justiţiei, propune majorarea pedepselor. E o idee greşită pe care o resping. Majorată disciplina în instanțe şi parchete, da! E rolul şefilor de instanțe şi parchete, al CSM, cu care, de principiu, ministrul Justiţiei trebuie să lucreze strâns în această direcţie, pe bază de cooperare. Iar aplicarea legii în stradă ține şi de Poliţie, în prima fază de Poliţie. Iar acolo selecţia şi pregătirea sunt stricate în rostul lor de influenţa politică, în special de influenţa unor clanuri PSD-iste în ultimii ani.
  • Şi încă ceva, se impune abrogată de urgenţă legea recursului compensatoriu, iresponsabil promovată de fostul ministru Toader şi vinovat promovată de majoritatea PSD. Această lege este un pericol public continuu”.

Peste 500 de condamnați eliberați în urma recursului compensatoriu au comis noi infracțiuni violente
În perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, dintre care peste 500 au recidivat, a transmis Ministerul Justiției, într-un răspuns la o interpelare formulată de deputatul PNL Florin Roman.
De la data de 19.10.2017 și până la data de 18.09.2019 au fost eliberați din penitenciare 21.049 de deținuți, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. Dintre aceștia, 634 erau condamnați pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea, 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie calificată și 36 pentru omor, se arată în răspunsul Ministerului Justiției.


Ce prevede legea
Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.
Cum sunt definite în lege „condițiile necorespunzătoare” de detenție:

  • a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;
  • b) lipsa accesului la activități în aer liber;
  • c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
  • d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
  • e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;
  • f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea „cumpărării” de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here