România se confruntă cu o secetă pedologică în Dobrogea, sudul Moldovei şi nord-estul Olteniei încă de pe vremea lui Labiş, de la „Moartea căprioarei”, indiferent de regimul precipitaţiilor, de aceea programul de gestionare a apei este de departe cel mai important din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă pe tema capitalului autohton, anunță Agerpres.
„De departe cel mai important program din PNRR, practic ar trebui să fie un program de ţară, este cel privind gestionarea apei. De un an de zile vorbesc despre acest lucru, sper să mă audă cât mai multă lume şi sper să nu avem într-un viitor foarte apropiat o problemă cu apă. Deşi nu era treaba Ministerului Agriculturii să se ocupe de apă, pentru că aparţine altui minister, pe mine nu mă interesează doar apa din agricultură, mă interesează apa ca resursă. În acest an care a trecut m-am uitat foarte mult pe toate rapoartele, studiile care s-au făcut în această zonă a Mării Negre şi avem o problemă veche, încă de pe vremea lui Labiş, de la Moartea Căprioarei: în unele zone din ţară, tot ce înseamnă Dobrogea, sudul Moldovei, nord-estul Olteniei, avem o secetă pedologică, adică o lipsă a apei din sol constantă. Indiferent de regimul precipitaţiilor, în mod constant în această zonă rezervele de apă din sol scad, de aceea şi procesul destul de avansat de deşertificare din sud, de aceea şi anii de secetă tot mai frecvenţi. Dacă până acum câţiva ani era o secetă o dată la 10 ani, acum o dată la 4-5 ani vine un an secetos”, a precizat ministrul Agriculturii.
El a subliniat că, în cazul în care nu va exista o strategie privind gestionarea apei pe termen lung, care să fie şi finanţată, România va avea probleme serioase în anii următori.
„Dacă nu încercăm să avem o strategie şi să finanţăm această strategie pe termen lung privind gestionarea apei, începând de la a capta fiecare picătură de apă pe care o avem la dispoziţie, inclusiv zăpezile acelea care se topesc, să o depozităm, să o transportăm cu cât mai puţine pierderi, să o utilizăm cât mai eficient pe energie sigur cât mai verde şi cu un consum de energie cât mai puţin, pe termen lung o să avem o problemă. Eu mă uit la ţările care au avut dintotdeauna o problemă cu apa, au reuşit să rezolve această problemă, reuşesc să ducă fiecare picătură de apă la plantă şi au producţii comparabile cu cele ale noastre”, a explicat Oros.
În ceea ce priveşte sumele alocate pentru acest program din PNRR, ministrul Agriculturii a menţionat că anul trecut suma a fost mult mai ambiţioasă, de circa 6,5 miliarde de euro, însă anul acesta au venit foarte mulţi miniştri cu alte proiecte, iar suma alocată s-a diminuat la 4 miliarde de euro.
„În ultima întâlnire la nivel de Guvern, pentru programul de gestionare a apei dedicat agriculturii s-au alocat 2,5 miliarde de euro şi încă 1,3 miliarde de euro pentru partea de apă gestionată de către Ministerul Mediului, apă potabilă, apă reziduală şi captări, deci aproape 4 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă apa. Ca să vă dau un termen de comparaţie, în 2018, când s-a finalizat acel raport privind resursele de apă şi fenomenul deşertificării în România, experţii care au făcut acel raport spuneau că suma necesară atunci pentru a rezolva problema apei, în general a apei în România, era de 27 de miliarde de euro. Deci suma aceasta de 2,5 miliarde de euro, chiar dacă pare o sumă foarte mare, pentru că este o sumă care nu s-a cheltuit în ultimii 30 de ani pentru irigaţii şi în general pentru îmbunătăţiri funciare, este una foarte mică comparativ cu suma necesară, dar sigur, de asemenea, este una foarte mare care trebuie cheltuită într-un timp foarte scurt. Atunci eu cred că este o sumă realistă 2,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii, drenaj şi în general pentru infrastructura de gestionare a apei”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
„La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026”, se precizează în documentul citat.
România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
