Preşedintele Academiei Române îi ia apărarea arbitrului Colțescu: În limba română cuvântul ”negru” nu are un sens ofensator

Ioan urel Pop, presedintele Academiei

Scandalul izbucnit în jurul cuvântului ”negru” folosit de arbitrul român Sebastian Colţescu a ajuns şi în atenţia președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, relatează Adevărul.ro.

Câtă vreme şi în engleză se foloseşte încă oficial cuvântul „black” pentru a denumi un „african american”, nu ar trebui să fim nici noi (românii) şi nici alţii scandalizaţi”, a susţinut, pe Facebook, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.  

El a precizat că a comentat scandalul declanșat după ce Colţescu a folosit cuvântul „negru” vorbind despre antrenorul secund Pierre Webo „ca om, nu ca preşedinte al Academiei Române şi nu cu scopul de a acuza sau achita pe cineva”. ”Cine mă cunoaşte ştie că dezaprob şi condamn cu toată tăria orice manifestare de rasism, xenofobie şi şovinism şi că aş dori ca toate aceste tare să fie eliminate definitiv din spaţiul public şi din mentalitatea unor oameni. Ştiu că unii, în ciuda celor declarate sincer şi explicate detaliat aici, mă vor judeca şi le promit că, dacă am făcut vreo eroare filologică în explicarea cuvintelor, sunt gata să o recunosc şi să o îndrept”, a scris președintele Academiei Române.  

Redăm mai jos postarea integrală a lui Ioan-Aurel Pop (Intertitlurile aparţin redacției):

Îmi amintesc de o întâmplare nostimă de acum câţiva ani, când un distins intelectual român mi s-a plâns că un italian a folosit, într-o conversaţie cu el, cuvântul „morbido”, adică „morbid”, fapt care i s-a părut profund jignitor. E drept că interlocutorul meu, ca mulţi alţi români, credea că ştie italiană fără să fi învăţat această limbă. Noroc că lucrurile s-au lămurit şi întâmplarea a rămas benignă, fără urmări. Adjectivul „morbido” din italiană se traduce în româneşte prin „moale”, „pufos”, „lin”, „delicat” şi nu prin „morbid”  „bolnav”, „nesănătos”, „patologic”). În limba italiană, expresia „pelle morbida”, adică „piele delicată”, „piele fină”, „piele gracilă”, este una curentă şi exprimă, adesea, un adevărat compliment făcut sexului frumos. Faptul acesta banal arată că limbile au felurite capcane şi că există cuvinte de aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit (omonime) şi chiar cuvinte de aceeaşi origine (cu etimologie comună) şi cu sensuri deosebite în limbi diferite.     

În româneşte sunt socotite degradante şi ruşinoase noţiuni ca „negrotei”, „cioroi”, „cioară”   

Acum câteva zile am văzut, pe burtiera de la CNN, următorul anunţ, preluat apoi şi de France 24 şi de alte agenţii de ştiri: „Biden picks retired general Lloyd Austin as first Black Pentagon chief” („Biden îl pune pe generalul pensionat Lloyd Austin drept primul şef negru al Pentagonului”). În alte surse referitoare la aceeaşi ştire, în loc de „Black”, am găsit „African-American”. În româneşte cuvântul „negru” exprimă în primul rând o culoare şi abia apoi o rasă. Când se enumeră rasele, se spune încă la noi „rasa galbenă”, „rasa albă”, „rasa neagră”. Cuvinte precum „caucazian” pentru „om alb” sau „african american” pentru „om de culoare neagră” nu s-au încetăţenit deocamdată în româneşte. „Caucazian” înseamnă la noi locuitor al regiunii Caucazului sau o realitate legată de Munţii Caucaz. „African american” înseamnă american de origine africană, dar, după cum se ştie, nu toţi africanii (inclusiv cei care trăiesc în Statele Unite) au culoarea pielii neagră. Cu toate acestea, unii adepţi ai „corectitudinii politice” consideră că ar trebui să ne modificăm şi noi limbajul şi să nu mai folosim noţiuni ca „rasă” sau „negru”, socotite ofensatoare, jignitoare. Se va întâmpla, probabil, în timp, acest lucru şi se vor folosi alţi termeni, fiindcă limbile, ca şi oamenii, se schimbă. Deocamdată, în româneşte sunt socotite degradante şi ruşinoase noţiuni ca „negrotei”, „cioroi”, „cioară” etc. Cuvântul „negru” nu face parte, pentru moment, din aceeaşi categorie, dar asta nu înseamnă că unii nu-l folosesc în sens peiorativ.”    

În acest moment, „negru” din româneşte nu are sensul de „nigger”, „nigga”    

Dezaprob şi condamn cu toată tăria orice manifestare de rasism, xenofobie şi şovinism. 

Există şi români care acordă acestui termen un sens de ocară, de discriminare, de înjosire, ceea ce este de condamnat categoric. Oricum, în acest moment, „negru” din româneşte nu are sensul de „nigger”, „nigga” 😊 „cioară”, „cioroi”) din engleza americană. Câtă vreme şi în engleză se foloseşte încă oficial cuvântul „black” pentru a denumi un „african american”, nu ar trebui să fim nici noi (românii) şi nici alţii scandalizaţi. Or, „black chef” nu se poate traduce în româneşte – oricât de precauţi am vrea să fim – decât prin „şef negru”. Dacă viitorul şef al Pentagonului poate să fie numit „negru” în surse oficiale sau în mass-media, ar fi de dorit ca şi alţii să se poată chema aşa, fără supărare sau fără mare supărare. Natural, cu o condiţie: ca adresarea să nu fie făcută cu intenţia de a jigni. Dacă reaua voinţă este dovedită, atunci oprobriul vine aproape de la sine şi este pe deplin meritat.

Pe de altă parte, un mare istoric al Universităţii din Cluj, abia scăpat din închisorile comuniste, a scris în testamentul său că o faptă omenească nu trebuie judecată numai după rezultatele sale, ci şi după curăţenia sufletească a celui care a generat-o. „A greşi este omenesc, dar a persevera în greşeală este drăcesc”, după cum „greşeala recunoscută este pe jumătate iertată”. Din păcate, acestea sunt doar simple proverbe.    

În perioada comunistă, când se promova frăţia universală a popoarelor şi lumilor şi când „proletarii din toate ţările” trebuiau să se unească, am învăţat la şcoală o poezie de Otilia Cazimir, în care figurau şi următoarele versuri: „Copii de pe toate-ale lumii meleaguri –/ Flori albe, flori negre, flori galbene ,flori…/ Culegeţi-mi dragostea, miere din faguri,/ În negri, în galbeni şi-n albi pumnişori.” Prin urmare, copiii africani erau „flori negre”, iar copiii asiatici erau „flori galbene”, precum erau de aceeaşi culoare şi „pumnişorii” lor. Evident, Otilia Cazimir, agreată de regimul comunist şi trăitoare (până în 1967) sub regimul comunist, nu se mai citeşte şi studiază astăzi, odată cu ea dispărând şi „florile” albe, negre sau galbene. 

Faţă de aceste observaţii pur filologice, nu am decât o singură remarcă de altă natură, deşi este legată şi ea tot de sensul cuvintelor: să ne supărăm şi să protestăm şi noi – măcar de dragul echilibrului – când albii sunt batjocoriţi şi când românii sunt numiţi, fie şi cu dezarmantă „duioşie”, altminteri decât români. Nu spun cum, fiindcă este vorba despre un cuvânt prohibit pentru noi.

NB: ”Am scris cuvintele de mai sus – menite să explice câteva sensuri ale unor cuvinte – ca om, nu ca preşedinte al Academiei Române şi nu cu scopul de a acuza sau achita pe cineva. Cine mă cunoaşte ştie că dezaprob şi condamn cu toată tăria orice manifestare de rasism, xenofobie şi şovinism şi că aş dori ca toate aceste tare să fie eliminate definitiv din spaţiul public şi din mentalitatea unor oameni. Ştiu că unii, în ciuda celor declarate sincer şi explicate detaliat aici, mă vor judeca şi le promit că, dacă am făcut vreo eroare filologică în explicarea cuvintelor, sunt gata să o recunosc şi să o îndrept.” 

1 COMENTARIU

  1. Marile caractere sunt si inteligente si spun si adevarul , BRAVO DOMNULE POP . Acum nu stiu ce va face ministrul Stroe ca asta si-a cerut scuze pentru rasism si plangea saracutul , trebuie sa citeasca neaparat articolul sa vada ca nu e vinovat cu nimic , cine stie daca a mai mancat in aceasta perioada .
    Stroe (Bula ) ridicate tata ca nu ai facut nimic , mai pune manuta pe carte si fi mai demn ce dracu , nu chiar orice se pupa si nu orice se inghite .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here