Mai mult de 14.000 de plicuri cu votul românilor care au decis să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare 2020 nu au ajuns la birourile electorale, potrivit președintelui Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu-Buică, el declarând sâmbătă pentru HotNews.ro că a cerut explicații Poștei Române. Alianţa USR-PLUS solicită Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe şi Biroului Electoral Central să ia urgent toate măsurile de informare publică pentru ca românii din diaspora al căror vot prin corespondenţă nu a ajuns la destinație să ştie acest lucru şi să găsească soluţii să se prezinte fizic la urne.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, cere demiterea şefului Poştei Române.

„Votul fiecărui român contează şi trebuie protejat! 14.000 din cele 35.800 de voturi prin corespondenţă nu au ajuns la AEP. De vină este Poşta Română, al cărui director este un alt politruc liberal! Solicit demiterea de urgenţă a şefului Poştei Române care nu a fost în stare să organizeze circuite astfel încât să fie respectate deciziile luate de autorităţile electorale!”, a scris Marcel Ciolacu sâmbătă pe Facebook.

Premierul Ludovic Orban susține, în scandalul privind problemele la votul prin corespondență, că este posibil ca unii români din străinătate care au primit plicul „să fi uitat să voteze” sau să fi renunțat pentru a merge la secția de votare. El a mai spus că în România au ajuns prin Poşta Română, după 3 decembrie, câteva sute de plicuri cu voturi care, conform legii, nu pot fi considerate valide.

”Incompetenţa dăunează grav democraţiei”, a scris copreşedintele USR PLUS Dan Barna, pe Facebook, referindu-se la cele 14.000 de voturi ale cetăţenilor români din diaspora care nu au mai ajuns la birourile electorale.

PMP a anunțat că a transmis o solicitare oficială către BEC prin care cere clarificări cu privire la plicurile cu voturile prin corespondență care „au dispărut”. „Este un precedent extrem de periculos având în vedere că PMP se bucură de o largă susținere în rândul comunităților din Diaspora și R. Moldova”, spun reprezentanții PMP.

*Șeful AEP: Am cerut explicații Poștei

Președintele AEP, Constantin Mitulețu-Buică, a declarat pentru HotNews.ro că este vorba despre aproximativ 14.000 de plicuri cu voturi care nu au ajuns la birourile electorale ale secțiilor de votare.

Șeful AEP a explicat pentru HotNews.ro că 35.880 de români au votat prin corespondență, ajungând la destinație, adică la birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, plicurile cu votul a 21.600 de oameni. Astfel, 14.280 de plicuri sunt „pierdute” pe traseu la acest moment.
Mitulețu-Buică spune că a solicitat explicații Poștei Române și că speră să primească un răspuns până la ora 19.00, când are loc o nouă ședință a Biroului Electoral Central.

  • „Am solicitat în ședința de astăzi a Biroului Electoral Central ca Poșta Română să ne comunice câte plicuri au plecat, câte plicuri au fost primite de cetățeni și câte s-au întor cu votul. Să ne explice dacă aceste plicuri se află în tranzit.
  • Sunt două variante: fie plicurile nu au fost trimise de către unii cetățeni care și-au înregistrat opțiunea de vot prin corespondență, fie ele au plecat și la acest moment sunt blocate în tranzit în statele gazdă”, a declarat pentru HotNews.ro șeful AEP.

Plicurile cu votul prin corespondență ajung la misiunile diplomatice, iar de acolo la birourile secțiilor de votare din țările gazdă, precum și la cele 3 birouri pentru votul prin corespondență organizate de Ministerul de Externe în România, a explicat Buică, subliniind că se face o confuzie că plicurile ar fi trebuit să ajungă la AEP.
El a precizat că toate plicurile cu votul prin corespondență ar fi trebuit să ajungă până în 3 decembrie la miezul nopții, iar tot ce nu a ajuns până atunci „nu mai poate fi gestionat ca vot, iar cetățeanul trebuie să meargă să voteze la o secție de votare”.
„Cetățenii sunt notificați prin sms dacă plicurile lor au fost înregistrate sau nu, iar în situația în care nu au ajuns sunt îndrumați către secția de votare. Aceste mesaje sunt trimise de către AEP și de aici apare și confuzia că plicurile cu voturi ar fi trebuit să ajungă la AEP”, a adăugat Buică.


*USR-PLUS cere clarificări Guvernului

„Primim mii de sesizări din partea românilor din diaspora care reclamă că votul lor prin corespondenţă nu a ajuns la AEP. Ei şi-au înţeles îndatorirea civică de a vota şi au făcut-o în condiţii de siguranţă folosind votul prin corespondenţă. Acum li se spune că au făcut-o degeaba. AEP ne spune că aproape jumătate din voturile prin corespondenţă au fost pierdute. Nu ne interesează un joc de pasare a responsabilităţii între AEP şi Poşta Română, vrem un răspuns clar pe care aceste două instituţii le datorează cetăţenilor români. (…) Cerem Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe şi Biroului Electoral Central să ia urgent toate măsurile de informare publică pentru ca cetăţenii al căror vot nu a ajuns la AEP să ştie şi să găsească soluţii să voteze fizic” – este mesajul postat sâmbătă pe pagina de Facebook a Alianţei USR PLUS.

Şi senatorul USR de diaspora Radu Mihail a transmis sâmbătă o scrisoare către Biroul Electoral al Circumscripţiei 43 pentru a cere explicaţii cu privire la voturile prin corespondenţă ale cetăţenilor din afara ţării care nu au ajuns la destinaţie.

„Vă solicit următoarele clarificări: câte plicuri au ajuns şi au fost înregistrate în România, câte plicuri au ajuns şi au fost înregistrate la locaţiile din străinătate, ce măsuri aveţi în vedere pentru a verifica dacă toate plicurile ajunse la destinaţie au fost înregistrate, ce măsuri aveţi în vedere pentru că cei aproape douăzeci de mii de cetăţeni care au solicitat să voteze prin corespondenţă dar care au fost notificaţi că votul lor nu a ajuns să fie informaţi şi pe alte căi că pot merge să voteze astăzi şi mâine la oricare dintre secţiile de votare din afara graniţelor?”, a solicitat senatorul.

Poșta Română a anunțat în data de 4 noiembrie 2020 că început expedierea documentelor pentru românii care vor vota prin corespondenţă, fiind vorba de aproape 36.000 de plicuri care ar fi trebuit să ajungă în 37 de țări, inclusiv în destinații îndepărtate precum Haiti, Insulele Cayman, Trinidad şi Tobago sau Myanmar.

*Precizările Poștei Române

Poşta Română a predat către Autoritatea Electorală Permanentă un număr total de 18.421 plicuri electorale, documente care au ajuns în România până joi, 3 decembrie, ora 23:59, data limită de primire a voturilor prin corespondenţă, precizează operatorul poştal naţional printr-un comunicat remis sâmbătă Agerpres.

În data de 2 decembrie, au fost predate 15.941 de plicuri, iar în 3 decembrie 2.480 de plicuri.

Potrivit sursei citate, după expirarea termenului limită prevăzut de legislaţia electorală în vigoare s-au întors în România 1.092 de plicuri.

„În acest sens apreciem ca un progres lăudabil faptul că AEP a introdus sistemul de informare al cetăţenilor români din diaspora ale căror plicuri nu au fost recepţionate până la data de 3 decembrie, facilitând astfel tuturor românilor posibilitatea exercitării alternative a votului fizic în secţia de votare. Poşta Română susţine întregul proces de votare şi încurajează utilizarea votului prin corespondenţă ca mijloc de exercitare a drepturilor democratice fundamentale”, precizează sursa citată.

Compania Naţională Poşta Română, în calitate de furnizor naţional de servicii poştale, a realizat în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă, serviciile de expediere a documentelor electorale către cetăţenii români din diaspora care şi-au exprimat intenţia de a vota prin corespondenţă. De asemenea, Poşta Română, în baza angajamentului asumat în parteneriatul cu AEP, realizează şi serviciul de predare a plicurilor, conţinând buletinele de vot recepţionate din străinătate, până în data de 3 decembrie, ora 23:59.

Activitatea de distribuire efectivă a plicurilor electorale expediate de Poşta Română se realizează de către fiecare operator poştal naţional, din ţara în care românii din diaspora au rezidenţa.

„Cu toate acestea, pentru a avea suficient timp la dispoziţie şi în acord cu dispoziţiile legale în vigoare, Poşta Română a expediat, prin punerea la dispoziţia tuturor administraţiilor poştale străine, plicurile electorale în intervalul 2 – 13 noiembrie. Algoritmul de distribuire a plicurilor electorale a avut în vedere acoperirea cu prioritate a ţărilor mai îndepărtate şi unde expedierea s-a realizat pe cale aeriană, astfel încât cetăţenii din aceste ţări să aibă la dispoziţie suficient timp pentru a îşi exercita votul. Aceste plicuri de retur sunt transmise de către administraţiile poştale străine (în mod gratuit) sau de operatori privaţi de servicii poştale (contra cost) opţiunea privind returnarea plicurilor electorale către România aparţinând exclusiv votanţilor”, se mai arată în comunicat.

Poşta Română precizează totodată că, având în vedere contextul pandemic, pentru turul de scrutin vizând alegerile parlamentare, a venit în sprijinul votanţilor din diaspora şi a pus la dispoziţie atât pentru procesul de expediere, cât şi de recepţionare al plicurilor electorale, curse rutiere dedicate, preîntâmpinând în acest fel eventualele perturbări ale traficului aerian internaţional, generate de suspendarea anumitor curse.

De la momentul recepţionării de către administraţiile poştale străine a plicurilor electorale, intervine procesul de distribuire în ţara de destinaţie prin intermediul reţelei poştale din ţările respective.

„După recepţionarea plicurilor electorale şi exprimarea votului de către cetăţenii români din diaspora, aceştia au avut la dispoziţie următoarele variante de transmitere a votului: expedierea sau predarea plicului cuprinzând buletinele de vot către ambasadele din ţara de rezidenţă; expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, în mod gratuit, prin intermediul plicului autoadresat către România. Acest tip de trimiteri retur au statut de trimitere simplă, dacă expeditorul nu a plătit un serviciu suplimentar, în consecinţă, aceste expediţii nu pot fi monitorizate pe traseu prin sistemul track & trace, subliniază Poşta Română. Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, contra cost prin intermediul unui furnizor privat de servicii poştale. Procesul de colectare şi expediere către România a plicurilor conţinând buletinele de vot se realizează de administraţile poştale din ţările de rezidenţă”, se mai arată în comunicatul citat.

În context, Poşta Română menţionează că, fiind parte din Uniunea Poştală Universală, a menţinut un dialog constat cu toate administraţiile poştale străine pentru a trata cu prioritate toate trimiterile poştale electorale (atât în cadrul procesului de expediere cât şi de returnare) astfel încât procesul de prelucrare al trimiterilor poştale să fie accelerat.

„Mai mult decât atât, pentru a elimina impredictibilitatea curselor aeriene, Poşta Română a utilizat cursele auto proprii pentru serviciul de returnare a plicurilor electorale, predate de administraţiile poştale străine din Marea Britanie, Germania, Italia, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ungaria, din celelalte ţări plicurile electorale fiind expediate direct de către autorităţile poştale străine. Totodată, fiind în contact permanent atât cu administraţiile poştale străine cât şi cu cetăţenii români din diaspora, Poşta Română a răspuns tuturor solicitărilor particulare primite din partea cetăţenilor români care nu recepţionaseră plicurile expediate de Poştă”, menţionează sursa.

Pe de altă parte, Poşta Română subliniază că nu poate furniza informaţii cu privire la exprimarea efectivă a dreptului de vot de către fiecare cetăţean care şi-a exprimat această intenţie, românii din diaspora având inclusiv posibilitatea ca şi în ipoteza în care au optat pentru votul prin corespondenţă totuşi să fi ales să voteze în secţiile de votare fizice sau să nu îşi mai exprime votul.

Poşta Română a pregătit şi expediat, în perioada 2-13 noiembrie 2020, un număr total de 35.808 plicuri pentru Votul prin Corespondenţă, conform bazei de date primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, au părăsit România pe data de 24 noiembrie, 158 de plicuri destinate militarilor Români din Afganistan. Livrarea acestora a fost efectuată cu o aeronavă aparţinând MAPN.

„Menţionăm şi faptul că pe tot parcursul procesului electoral Poşta Română a colaborat în permanenţă cu operatorii poştali din ţările de destinaţie, astfel încât procesul de distribuire a plicurilor cu documente să fie finalizat în cel mai scurt timp cu putinţă. Cea mai frecventă solicitare primită de la partenerii noştri a fost cea legată de numerele de telefon ale destinatarilor, în vederea contactării acestora, informaţie la care Poşta Română nu a avut acces. Am înregistrat un număr de aproximativ 250 de reclamaţii cu diverse subiecte. Dintre acestea aproximativ 60 se refereau la faptul că trimiterile erau blocate din motive necunoscute de operatorii poştali. Am avut astfel de situaţii în Ungaria, Franţa sau Elveţia. După intervenţiile Poştei Române aceste trimiteri au fost deblocate şi livrate către destinatari”, se mai arată în comunicat.

Un alt aspect întâlnit a fost cel referitor la refuzul primirii plicului la poştă pe motiv că acesta nu este plătit, reprezentanţii operatorului poştal precizând însă că toate administraţiile poştale din ţările unde au fost trimise pachetele de vot au fost informate despre faptul că plicurile de întoarcere sunt preplătite.

„Aceste informaţii au fost sesizate AEP, Poşta Română contactând administraţiile poştale din ţările respective, iar problemele au fost rezolvate (în Statele Unite, unui cetăţean i s-au cerut bani pentru expedierea plicului cu buletinul de vot în România, iar după intervenţia companiei a primit banii înapoi de la poşta americană)”, explică Poşta Română.

Biroul Electoral Central a solicitat, în şedinţa de sâmbătă, Companiei Naţionale Poşta Română SA mai multe informaţii referitoare la votul exprimat prin corespondenţă la alegerile parlamentare de către românii aflaţi în diaspora.

Conform adresei BEC, au fost solicitate detalii despre numărul trimiterilor documentelor de vot prin corespondenţă către alegători, pe date calendaristice; numărul confirmărilor de primire a documentelor de vot prin corespondenţă, pe date calendaristice; numărul plicurilor exterioare primite de Poşta Română şi numărul plicurilor exterioare predate de către Poştă birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, pe date calendaristice.

„Având în vedere prevederile art. 12 şi art. 14 alin. (6) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 673/2019 privind votul prin corespondenţă, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele: 1. numărul trimiterilor documentelor de vot prin corespondenţă către alegători, pe date calendaristice; 2. numărul confirmărilor de primire a documentelor de vot prin corespondenţă, pe date calendaristice; 3. numărul plicurilor exterioare primite de instituţia dumneavoastră; 4. numărul plicurilor exterioare predate de instituţia dumneavoastră birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, pe date calendaristice”, se arată în adresa transmisă Companiei Naţionale Poşta Română.

Mai multe plicuri cu voturi ale cetăţenilor români din diaspora pentru alegerile parlamentare nu ar fi ajuns la birourile electorale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here