Parchetul din Geneva a cerut joi cinci ani de închisoare pentru miliardarul franco-israelian Beny Steinmetz, acuzat că a dat mită uneia dintre soțiile fostului președinte Lansana Conté, pentru a obține licențe de minerit în Guineea, scrie AFP. Miliardarul israelian Beny Steinmetz a fost condamnat în decembrie în România, în contumacie, la cinci ani de închisoare în dosarul de restituiri ilegale „Ferma Băneasa”, transmit Reuters şi AFP.

Însoţit de mai mulţi avocaţi, magnatul în vârstă de 64 de ani a sosit, fără a da declaraţii, la Tribunalul corecţional din Geneva, cu 20 de minute înaintea deschiderii audierii.

Aceasta, care a început la ora locală 09:00 (08:00 GMT), urmează să dureze o săptămână, dar verdictul nu va fi anunţat decât peste două săptămâni.

Din cauza pandemiei de COVID-19, avocaţii sunt separaţi între ei de panouri de plexiglas. Doar Beny Steinmetz şi avocatul Marc Bonnant împart acelaşi spaţiu.

„Solicităm o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani”, a declarat procurorul Yves Bertossa, în a patra zi a procesului.

Acesta a cerut de asemenea despăgubiri de 50 de milioane de franci elvețieni (46 milioane euro).

Avocatul lui Steinmetz va pleda pentru achitare. Sentința, așteptată în 22 ianuarie, nu este definitivă și va putea fi atacată în apel.

Cunoscut pentru averea făcută în industria diamantului, Beny Steinmetz contestă integral concluziile Parchetului din Geneva care îl acuză de ”coruperea unor agenţi publici străini şi fals în acte”.

În august 2019, Steinmetz şi doi colaboratori de-ai săi au fost acuzaţi de către un procuror din Geneva de dare şi luare de mită în valoare totală de circa 10 milioane de dolari (8,2 milioane euro) care ar fi ajuns, prin conturi elveţiene, la o serie de înalţi responsabili din Guineea pentru a-i atribui grupului Beny Steinmetz Group Resources (BSGR) drepturi miniere în sud-estul acestei ţări sărace din Africa de Vest, dar bogată în resurse naturale.

Un cetăţean francez, Frederic Cilins, a fost condamnat în 2014 la închisoare în SUA în acelaşi dosar. 

Beny Steinmetz (64 de ani) a fost condamnat definitiv de justiția din România, în decembrie 2020, la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Acesta nu a fost însă încarcerat.


Tribunalul din Geneva examinează acuzațiile privind acordarea de mită în valoare de 10 milioane de dolari (8,2 milioane euro), prin intermediul unor conturi elvețiene, către funcționari de rang înalt din Guineea, cu scopul de a acorda grupului lui Beny Steinmetz (BSGR) drepturi miniere în sudul acestei țări din Africa de Vest, foarte săracă, în ciuda abundenței resurselor naturale.

După o anchetă care a durat șase ani, parchetul din Geneva a reținut, în august 2019, infracțiunile de „corupere a unor agenți publici externi și fals în acte în contextul atribuirii de licențe miniere în Republica Guineea”.

Este un proces foarte așteptat în Elveția, dar și în alte țări precum Guineea, Israel, Marea Britanie sau Statele Unite, deoarece acest dosar a mobilizat polițiști, detectivi privați și avocați de 7 ani”, a afirmat purtătoarea de cuvânt al ONG-ului suedez Public Eye, Géraldine Viret, care în 2013 a publicat o organigramă foarte complexă a grupului lui Beny Steinmetz.
Între altele, a subliniat Viret, „este foarte rar în Elveția ca marile afaceri internaționale de corupție să ajungă până la proces. Foarte adesea, societățile anchetate încheie un acord cu statul”.

Potrivit parchetului, un „pact de corupție” ar fi fost încheiat între Beny Steinmetz și reprezentanții săi din Guineea, cu fostul președinte Lansana Conté (decedat în 2008) și cu cea de-a patra sa soție, Mamadie Touré.


*”Lovitura secolului”
La sfârșitul anilor 2000, guvernul președintelui Lansana Conté, cu puțin timp înainte de moartea acestuia, a acordat exploatarea unui zăcământ de fier din Simandou grupului magnatului franco-elvețian, în detrimentul grupului anglo-australian Rio Tinto.

În 2013, Beny Steinmetz a afirmat într-un interviu că a investit 170 de milioane de dolari în această mină, înainte de a vinde 51%, în 2010, către grupul brazilian de materii prime Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, respectiv de 30 de ori mai scump. O tranzacție calificată de unii ziariști drept „lovitura secolului”.

După alegerea sa în 2010, noul președinte Alpha Condé a anulat toate licențele de exploatare minieră acordate de predecesorul său Lansana Conté (1984-2008), printre care și drepturile BSGR, în 2014.

După ani de lupte, Beny Steinmetz și noua președinție din Guineea au ajuns la un acord în 2019 prin care miliardarul renunță la drepturile asupra Simandou în schimbul abandonării anchetelor pentru corupție.

Beny Steinmetz a făcut avere în industria diamantelor la Anvers, în Belgia, între 1970 și 1997, înainte de a reveni în Israel unde a fondat grupul BSGR, centrat pe investiții în resurse naturale și imobiliare.

Surse: Agerpres, Hotnews.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here