Promisiunile și riscurile pașapoartelor de vaccinare anti-Covid. Sunt delicate, politic, dar probabil inevitabile

Sursa: Pixabay

„Cursa vaccinării împotriva covid-19 a început. Peste 50 de țări au administrat peste 68 de milioane de doze. Nu este mult, raportat la o populație globală de peste 7 miliarde de oameni, dar este suficient pentru a revigora dezbaterea privind posibilitatea ca persoanele vaccinate să circule mai liber”, notează The Economist.

<< Pentru ca asta să se întâmple, cei care au fost vaccinați trebuie să poată prezenta dovada. Iar astfel a început o discuție privind oportunitatea introducerii unor certificate de imunitate – sau pașapoarte de vaccinare. Unele țări, dependente de turism, cum ar fi Seychelles, s-au deschis deja persoanelor care au primit o doză de vaccin anti-covid-19. Opiniile diferă despre cât de binevenită ar fi introducerea pe scară mai largă a unui astfel de document. Unii cred că ar fi o cale rapidă înapoi spre viața normală. Alții își fac griji că va fi nedrept și dezbinător.

Cu toate că unora li se pot părea radicale pașapoartele de vaccinare, precedent există. Până în 1922, multe școli din America cereau ca elevii să fie vaccinați împotriva variolei, ca condiție pentru participarea la ore. Iar „cartonașul galben” este un certificat internațional creat în urmă cu aproape 100 de ani pentru a înregistra imunizările împotriva holerei, febrei galbene, tifosului și variolei. Până în prezent, multe țări cer un certificat de febră galbenă, ca o condiție prealabilă de intrare.

Secretarul britanic pentru sănătate a declarat că nu este atras de această idee, în timp ce prim-ministrul Greciei, Kiriakos Mitsotakis, dorește un certificat la nivel european pentru călătorii. Probabil că interesul său a fost stimulat de dependența țării de turism. În America, președintele Joe Biden a cerut o evaluare a pașapoartelor de vaccinare. În întreaga lume se desfășoară o varietate de eforturi private pentru a crea versiuni digitale.

Un motiv de precauție este acela că rămâne neclar cât de multă protecţie oferă vaccinurile împotriva transmiterii. În mod clar, vor salva vieți și vor preveni îmbolnăvirea gravă, dar unii dintre cei care primesc o doză pot fi în continuare capabili să ia și să transmită boala. Cu toate acestea, vaccinurile vor reduce probabil transmiterea în mod semnificativ și, pe măsură ce vor apărea dovezi în acest sens, va crește presiunea de a le permite celor vaccinaţi să-și reia viața normală, inclusiv călătoriile.

Chiar și presupunând că vaccinările ajută doar puțin, unii cred că pașapoartele de vaccinare sunt inevitabile. Arthur Caplan, profesor de bioetică la Grossman School of Medicine New York University, consideră că sunt şi de dorit. El observă că lucrătorii din asistența medicală, din case de îngrijire medicală și spitale vor fi obligați să fie imunizaţi împotriva covid-19 și să aibă dovada în acest sens. Lucrătorii din spitale din multe locuri sunt deja obligați să se vaccineze împotriva gripei sau hepatitei B, pentru a proteja pacienții vulnerabili care nu pot fi vaccinați, precum cei imuno-compromiși, bolnavi de cancer și nou-născuți.

Dincolo de asta, unele companii, cum ar fi cele care operează navele de croazieră, companiile aeriene și restaurantele, vor fi complet blocate anul acesta fără pașapoarte de vaccinare. Și mulți angajatori dau deja semne de interes în a se orienta spre acea parte a personalului care s-a vaccinat. Qantas, o companie aeriană australiană, a vorbit încă de anul trecut despre obligarea pasagerilor să demonstreze că sunt vaccinați împotriva covid-19 înainte de a se îmbarca.

Este puțin probabil ca guvernele să refuze total intrarea persoanelor fără certificate de imunitate, dar ar putea impune condiții suplimentare, cum ar fi un test recent covid, cu rezultat, și chiar carantinarea într-un hotel. Alte companii aeriene, inclusiv United, Etihad și Emirates, se interesează de pașapoartele de sănătate care ar putea înregistra testele sau imunizările.

Dar companiile private, precum companiile aeriene, au mult mai multă libertate în a le impune restricții clienților sau angajaților, atâta timp cât nu sunt discriminatorii. Guvernele se confruntă cu mai multe provocări. Stabilirea prioritară a celui care primește vaccinul, asigurarea faptului că ajunge la toată lumea în mod rezonabil şi echitabil și liniștirea vaccino-scepticilor reprezintă, toate, sarcini dificile din punct de vedere politic – mai ales dacă o înţepătură oferă beneficii, cum ar fi libertatea de mișcare sau un loc de muncă mai sigur, pe care alții nu le primesc. Apoi, rămâne întrebarea referitor la cum să tratăm persoanele care au imunitate naturală împotriva unei infecții cu covid-19. Deoarece nimeni nu știe cât va dura protecția împotriva virusului, pașapoartele de vaccinare pot expira.

Pașapoartele sunt, de asemenea, susceptibile de a crea o diviziune generațională. Majoritatea țărilor vaccinează mai întâi vârstnicii. Mulți tineri au fost nevoiți să-și restricționeze mult viața, în ultimul an, în mare măsură pentru a-și proteja bătrânii. Ar putea părea deosebit de nedrept dacă bătrânii pot pleca la Ibiza în această vară, în timp ce tinerii sunt blocați acasă sau în carantină. Cei care nu pot fi vaccinați din motive de sănătate, precum imuno-compromiși, se pot simți, de asemenea, afectaţi de relativa lor închidere. În sfârșit, dacă pașapoartele sunt introduse pe scară largă, unii se pot simți forțați să facă injecţia și pot simţi că libertatea lor de alegere a fost compromisă.

Chiar și așa, într-un studiu recent, mai mult de două treimi dintre britanici au spus că vor accepta. Aceasta este o proporție surprinzător de mare. Oamenii din alte țări le pot urma exemplul, indiferent de îndoielile lor filosofice. Motivul ar putea fi destul de simplu. Lockdown-urile sunt atât de greu de tolerat și atât de costisitoare, din punct de vedere economic, încât chiar și o ușă ușor crăpată arată ca o rază strălucitoare de speranță. >>

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here