Ravagiile produse de mariajul dintre populism și pandemie. Cazul dureros al Braziliei

Sursa: Pixabay

Brazilia o ia la vale, notează The Economist, iar politicienii, companiile și alegătorii trebuie să acționeze înainte de a fi prea târziu. O analiză făcută de publicația britanică în asupra fenomenului Bolsonaro și impactului nociv al combinării lui cu pandemia de coronavirus.

<< Într-o zi din aprilie, când spitalele braziliene au rămas fără oxigen, iar 3.000 de persoane mureau în fiecare zi de Covid-19, șeful de cabinet al lui Jair Bolsonaro, Luiz Eduardo Ramos, în vârstă de 64 de ani, s-a vaccinat. Îi venise rândul, dar a mers la centrul de vaccinare în secret. Șeful său este anti-vaccin. Când a fost întrebat de ce Brazilia blochează aprobarea pentru vaccinul Pfizer, președintele a glumit că serul transformă oamenii în crocodili.

Faptul că domnul Ramos, un general de patru stele care a comandat cândva trupele de menținere a păcii în Haiti, a trebuit să se strecoare astfel dezvăluie cât de adânc s-a afundat Brazilia sub domnul Bolsonaro, a cărui carieră de căpitan de armată a ieșit în evidență abia atunci când a fost închis pentru insubordonare. Domnul Ramos a mărturisit că s-a vaccinat într-o întâlnire despre care nu știa că este difuzată. „Ca orice ființă umană, vreau să trăiesc”, afirma el.

Înainte de pandemie, Brazilia suferea de un deceniu de tulburări politice și economice. Cu domnul Bolsonaro pe post de medic, este acum în comă. Peste 87.000 de brazilieni au murit de Covid-19 în aprilie, fiind la acea vreme cel mai grav bilanț din lume privind decesele lunare. Vaccinurile sunt atât de rare, încât persoanele sub 60 de ani nu le vor primi până în septembrie. Și un procent record de 14,4% dintre lucrători sunt șomeri.

Totuși, pe 1 mai, fanii lui Bolsonaro, înveliți în steaguri braziliene, au ieșit în stradă. Neperturbați de activitatea comisiei parlamentare de anchetă (CPI – prescurtarea în limba engleză, n.tr.) cu privire la modul în care președintele manipulează Covid-19, ei au aplaudat refuzul acestuia de a purta mască, sprijinul său pentru hidroxiclorochină și dorința sa de a trimite armata pentru a obstrucționa ordinele de ședere la domiciliu. Fanii din São Paulo au implorat „intervenția militară”. O femeie i-a spus unui vizitator că Brazilia nu a avut niciodată un război civil. „Este timpul”, zicea ea.

Schimbați portugheza cu engleza și verde-galben cu roșu, alb și albastru, iar mitingul ar fi putut foarte bine să aibă loc în Statele Unite, anul trecut. Domnul Bolsonaro a împrumutat mult din tactica lui Donald Trump pentru a câștiga alegerile din 2018: populism, naționalism, șovinism și fake news. Brazilia a fost traumatizată de corupție, recesiune, înrăutățirea serviciilor publice și infracțiuni violente. Brazilienii erau sătui de politicieni care nu reușiseră să rezolve aceste probleme. Domnul Bolsonaro a canalizat frustrarea.

El s-a descris drept cineva venit din afară, chiar dacă petrecuse 27 de ani în Congres, generând știri doar atunci când spunea ceva jignitor despre femei, indigeni sau homosexuali. Un fan al dictaturii militare din 1964-1985, a pozat adesea cu degetul mare și arătătorul arcuite ca și când ar fi tras cu o mitralieră. Odată ajuns în funcție, a îndreptat-o ​​direct către instituțiile democratice ale Braziliei.

Vremuri bune, vremuri rele

Acum zece ani, alegerea domnului Bolsonaro ar fi fost de neconceput. După dictatură, Brazilia s-a reformat. O constituție semnată în 1988 a creat instituții independente. O nouă monedă, din 1994, a îmblânzit inflația. O perioadă de avânt a mărfurilor, în anii 2000, a adus locuri de muncă. Cu bani în portofel, brazilienii și-au văzut viața îmbunătățindu-se. Sub președinția lui Luiz Inácio Lula da Silva, Brazilia s-a alăturat Rusiei, Indiei și Chinei, în blocul BRICS, al economiilor emergente cu creștere rapidă. A condus discuțiile climatice și a fost distinsă atât cu Cupa Mondială de fotbal, în 2014, cât și cu Jocurile Olimpice, în 2016.

Apoi, perioada de avânt a mărfurilor s-a încheiat. Protestele din 2013 împotriva creșterii prețurilor la biletele de autobuz s-au transformat în proteste care vizau doborârea guvernului de stânga al Partidului Muncitorilor (PT). O anchetă anticorupție lansată în 2014, cunoscută sub numele de Lava Jato (Spălătoria), a constatat că zeci de companii plătiseră mită politicienilor în schimbul contractelor cu Petrobras, firma petrolieră de stat. Economia s-a prăbușit după cheltuielile iresponsabile ale succesoarei lui Lula, Dilma Rousseff. Demonstrații mai mari și mai furioase au condus la destituirea doamnei Rousseff, în 2016. Înlocuitorul ei, Michel Temer, a fost acuzat de mită și abia a scăpat de destituire, în 2017.

Alegerea domnului Bolsonaro a urmat acestor traume. Beneficiase de puțină finanțare sau timp de antenă, dar a fost săltat atunci când a fost înjunghiat, în timpul campaniei. Pezentându-se ca salvator al Braziliei, el a câștigat 55% din voturi. Susținerea sa a venit în cea mai mare din sud și sud-est, din cele mai bogate și mai albe regiuni și din rândul conservatorilor, precum fermierii și evangheliștii. Milioane l-au sprijinit în semn de furie la adresa PT. Pentru mulți alegători, domnul Bolsonaro părea să fie cel mai mic dintre cele două rele.

Mulți experți spuneau că instituțiile Braziliei vor rezista instinctelor sale autoritare. Până acum s-au dovedit corecte. Deși domnul Bolsonaro susține că ar fi ușor să se dea o lovitură de stat, el nu a făcut-o. Dar într-un sens mai larg, experții au greșit. Primele sale 29 de luni de mandat au arătat că instituțiile Braziliei nu sunt atât de puternice pe cât se credea și că au mai slăbit în urma loviturilor sale. Cláudio Couto, politolog la Fundação Getulio Vargas, o universitate din São Paulo, compară situația cu cea a frânelor unei mașini care coboară de pe un deal. „Dacă sunt apăsate prea tare, ele pot ceda”, spune el.

Să luăm cazul sistemului judiciar. Lava Jato părea triumful deceniului. Brazilienii sperau că reformele anticorupție vor introduce în joc parlamentari mai curați, care vor acționa pentru oameni nu ei înșiși. Dar unii procurori și judecători din operațiunea Lava Jato aveau o agendă politică. Acest lucru i-a pavat drumul lui Bolsonaro spre a închide ancheta de corupție care-i viza pe fiii săi. Închiderea anchetei a ajutat nu numai politicienii corupți, ci și grupurile de crimă organizată.

Economia are foarte mare nevoie de reforme pentru a reduce creșterea cheltuielilor publice, pentru a spori competitivitatea și pentru a combate inegalitățile. În calitate de candidat, domnul Bolsonaro și-a exprimat pe scurt credința în economia liberală. El l-a numit ministru al Economiei pe Paulo Guedes, un adept al pieței libere, educat la Universitatea din Chicago. Apoi le-a abandonat pe amândouă, refuzând să susțină modificările care ar putea costa voturi. După o revizuire a pensiilor, în 2019, agenda de reforme a domnului Guedes a încetat. Șase din cei zece membri ai „echipei sale de vis” economice au renunțat sau au fost concediați.

Pandemia a eliminat toate locurile de muncă nete create de la recesiunea din 2014-2016, trimițând milioane de oameni înapoi în sărăcie. Niciunul dintre cei patru miniștri ai educației din mandatul domnului Bolsonaro nu a creat un sistem funcțional de învățare de la distanță. Unul a stat în funcție doar cinci zile înainte să se constate că și-a umplut CV-ul cu diplome false din Argentina și Germania. Aproximativ 35 de milioane de copii nu au făcut școală timp de 15 luni, ceea ce va afecta mobilitatea socială pe anii următori.

În politică „promisiunea reînnoirii a fost o mare minciună”, spune domnul Couto. În 2018, alegătorii au dat afară o mare parte din clasa politică tradițională. Pentru prima dată, Congresul are mai mulți novici decât funcționarii titulari. Un mic grup angajat în responsabilitatea fiscală și alte reforme oferă speranță pentru viitor. Dar majoritatea politicienilor rămân nemaipomenit de lacomi și își folosesc influența. După denunțarea sistemului, domnul Bolsonaro i s-a alăturat acestuia pentru a se salva de peste 100 de petiții de punere sub acuzare.

El a produs cele mai multe daune pădurii tropicale amazoniene, care în Brazilia emite acum mai mult carbon decât depozitează, din cauza schimbărilor climatice și a defrișărilor. Președintele nu crede în prima și simpatizează cu cei care se ocupă cu cea de-a doua: tăietori, mineri și fermieri. A intrat cu drujba în Ministerul Mediului, reducându-i bugetul și forțând plecarea personalului competent. Reducerea defrișărilor necesită poliție și investiții mai ferme în alternative economice. Niciuna dintre ele nu pare probabilă.

La început, Covid-19 l-a ajutat pe domnul Bolsonaro. Cheltuielile mari pentru afaceri și săraci au distras atenția de la eșecul său de a adopta reforme fiscale. Ratele sale de aprobare au atins cele mai ridicate de când preluase funcția. În iulie anul trecut, a contractat Covid-19 și și-a revenit rapid, așa cum promisese că va face. Se părea că economia ar putea face același lucru, deschizând calea pentru realegerea sa, în 2022.

Apoi, la începutul anului 2021, Brazilia a fost lovită de un al doilea val cu o variantă mai infecțioasă, din orașul Manaus. În timp ce rețelele de socializare erau pline de imagini cu oameni din Chile care stăteau la coadă pentru vaccinare, groparii din Brazilia erau ocupați. Domnul Bolsonaro a continuat să se ferească de lockdown și vaccinuri. L-a concediat pe ministrul apărării, care ar fi refuzat să-și angajeze loialitatea. Șefii celor trei forțe armate au demisionat, în semn de protest, alimentând zvonurile privind o lovitură de stat.

Nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, această relatare specială special susține că Brazilia se confruntă cu cea mai mare criză de la revenirea sa la democrație, în 1985. Provocările sale sunt descurajante: stagnarea economică, polarizarea politică, ruina mediului, regresul social și coșmarul Covid-19. Și trebuie să îndure un președinte care subminează însuși guvernul însuși. Prietenii săi i-au înlocuit pe oficialii de carieră. Decretele sale au tensionat sistemul de checks and balances, peste tot. Să luăm în considerare Diário Oficial da União, unde se publică fiecare modificare legislativă, spune istoricul Lilia Schwarcz. „Există o lovitură de stat în fiecare zi”. >>

De ce furia lui Macron în scandalul de spionaj americano-danez este o dovadă de ipocrizie crasă. O privire asupra programului „Emeraude”

1 COMENTARIU

  1. Ce ,în rumania tot 15 luni n-au facut școală!!..practic de 30 de ani nu se mai face școală în rumania!!..generatii de cretini au ieșit pe pe băncile școlii, uitați-vă în parlament, guvern,primării, consilii județene, în general la bugetari…au iesit niște putori, curve,interlopi….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here