Relația Rusia-România în 2019. Ce s-a „pierdut” pe drum, în discursul ambasadorului Kuzmin

Cum arată relația bilaterală dintre Rusia și România, care sunt perspectivele ei? Cum răspunde șeful diplomaților ruși de la București când este întrebat de scenariul înlocuirii Exxon cu Lukoil, la Marea Neagră, și în ce cheie este tratată, în 2020, răbufnirea din 2019 a Ambasadei Federației Ruse, la adresa Casei Regale a României, după un discurs important ținut de Majestatea Sa Margareta?

În fine, cum caracterizează ambasadorul Valeri Kuzmin fosta bancă a țărilor comuniste, între timp implicată într-un mare scandal de spionaj? O instituție care voia să finanțeze o afacere rusească în țara noastră, o instituție din care România și-a retras implicarea la nivel de ministru, însă o bancă pe care Guvernul Viktor Orban a adăpostit-o la Budapesta.

Într-o conferință de presă, susținută luni seară, cu prilejul Zilei diplomatului rus, ambasadorul Valeri Kuzmin a trecut în revistă momentele-cheie ale lui 2019, din perspectiva Moscovei.

Universul.net prezintă, mai jos, axele discursului susținut de Kuzmin. Pentru acuratețe, așezăm în context punctele de vedere exprimate oficial de Federația Rusă, atâta timp cât unele dintre ele tind să pună în umbră fie informații brute, fie nuanțe esențiale.

  • *Declarațiile sunt prezentate în forma lor brută, conform traducerii asigurate de Ambasada Federației Ruse în România.

Valeri Kuzmin: „Un bun exemplu al unei astfel de politici (…) este atitudinea noastră constructivă față de strategia geopolitică „O centură – o singură cale” implementată de China. După cum știți, președintele Vladimir Putin a formulat cu ceva timp înainte conceptul de „Marele Parteneriat Eurasiatic”. În contactele cu partenerii noștri chinezi, ambele părți pornesc de la posibilitatea combinării acestor două concepte de politică externă. În mod tradițional, invităm să urmeze aceeași abordare și pe cealaltă vecină, Uniunea Europeană, care, însă, prin acțiunile sale practice, în special în cadrul Parteneriatului Estic, pune constant statele în fața unei alegeri dure: fie cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia”.

  • Exemplul Republicii Moldova este elocvent. Sub cenzura Moscovei, Chișinăul are marje aproape inexistente de manevră din punct de vedere geopolitic, cu un impact dramatic asupra șanselor populației de peste Prut de a avea acces oportunitățile care i s-au deschis României odată cu aderarea la Uniunea Europeană și NATO. În plus, Rusia întreține, de aproape 30 de ani, un conflict, momentan înghețat, în zona transnistreană, unde prezența armatei ruse nu este o metaforă, ci o realitate obiectivă. Actualul președinte moldovean, Igor Dodon, este diferit de alți pro-ruși, cooperează mai strategic și activ cu Moscova, după cum explica, recent, Jonathan Eyal, pentru Universul.net. Iar gâtuirea partidei pro-europene, de către cea pro-rusă, reprezentată de Dodon, a dus la o concluzie brutală: „Nu mai avem Vestul la masa de negocieri”.
  • Și cazul Ucrainei este mai mult decât grăitor. Tentativa de a vira spre Vest și a alege propria cale în afacerile internaționale a declanșat un adevărat seism. Începând cu sfârșitul lui 2013, Kievul a trecut printr-o pierdere teritorială (anexarea Crimeei de Rusia) și se confruntă în continuare cu un război pe o parte a teritoriilor sale din est, aflate sub ocupația separatiștilor sprijiniți de Moscova. Universul.net a explicat, recent, care este în continuate impactul „cenzurii” aplicate opțiunii de politică externă, făcută la un moment dat în vedere de Kiev. Detalii – AICI, AICI, AICI

Valeri Kuzmin: „În relațiile româno-ruse s-au evidențiat câteva schimbări pozitive, printre care trebuie menționată prima, pe parcursul a mai multor ani, vizită a delegației Dumei de Stat la București prin intermediul grupurilor de prietenie parlamentare. În contextul președinției românești pe principiu de rotație a Consiliului Uniuniunii Europene (prima jumătate a anului 2019) și a Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (prima jumătate a anului 2020), s-a intensificat dialogul diplomatic, în cadrul lui, în special, s-au reluat lucrările la pregătirea următorului volum de documente diplomatice de arhivă în domeniul relațiilor bilaterale pentru perioada 1941-1947”.

  • Universul.net a relatat pe larg vizita delegației din Duma de Stat: O vizită surprinzătoare a unui grup de oficiali ruși în România, o premieră în ultimii ani pentru relația București-Moscova, un desant politico-diplomatic pliat pe un context marcat de aventurile militare ale Federației Ruse în regiune. Ce și-a propus și, mai ales, ce a reușit să obțină delegația formată din patru deputați ai Dumei de Stat? Ce conexiuni există între unul dintre acești parlamentari ruși și strategia Kremlinului de a submina democrația în statele Uniunii Europene? Cum au fost puse la lucru instrumentele propagandei rusești din România pentru a deservi misiunea celor patru oficiali? Și cum a reacționat ambasadorul Valeri Kuzmin în acest context? Toate detaliile – AICI
  • Cu aceași ocazie, am arătat și cum decurge în realitate o sesiune propagandistică de întrebări și răspunsuri pe axa București-Moscova. Sau cum se obțin „analizele”, „relatările” și „interviurile” care bombardează peisajul media cu semnale de tipul: NATO este o organizație rudimentară, Rusia nu este agresivă, România este datoare Rusiei, Armata Roșie a fost eliberator și nu violator, UE este colonistul, România colonia. Detalii – AICI

Valeri Kuzmin: „În legătură cu declarațiile anti-ruse lipsite de corectitudine, sau pur și simplu anti-ruse, ale Prințesei Margareta la recepția în onoarea corpului diplomatic, Ambasada a publicat un comentariu în care a fost expusă pe deplin poziția Rusiei pe această temă”.

  • Universul.net a arătat la vremea respectivă că discursul Majestății Sale Margareta a fost centrat pe sensul apartenenței României la NATO și UE, dar și teme esențiale în dezbaterile de la București, respectiv diaspora, justiție și aderarea la Schengen. Discursul, catalogat de numeroase voci autorizate ca fiind unul de substanță, fusese în Sala Tronului a Palatului Regal. Audiența: diplomații acreditați la București. Evenimentul: o seară de gală în onoarea Corpului Diplomatic, o tradiție începută de Carol I, în primul său an de domnie, și reluată recent de Familia Regală.
  • Însă reacția Ambasadei Rusiei la București la acest discurs a fost de departe o serie de atacuri furibunde, nu un „comentariu”.
  • Într-un alt text, Universul.net a mai arătat la vremea respectivă că „jignirea adusă Casei Regale de ambasadorul rus Valeri Kuzmin se înscrie într-un tipar care nu ține neapărat de mârlănia lui personală, cât de un plan de comunicare al Kremlinului elaborat special pentru țara noastră și cam fără precedent, dacă ținem cont de diplomații anteriori din România”.

Valeri Kuzmin: „În general, relațiile comerciale și economice ale țărilor noastre au continuat să se dezvolte constant, deși, conform estimărilor preliminare bazate pe datele celor 11 luni, la sfârșitul anului, se poate aștepta o ușoară scădere a cifrei de afaceri comerciale – între 5 și 7%. Acest lucru se datorează atât unei scăderi a prețurilor mondiale la hidrocarburi (principalul articol al exporturilor rusești), cât și unei scăderi vizibile a exportului de produse inginerești românești în Rusia. Cu toate acestea, volumul total al comerțului va atinge aproximativ 4,7 miliarde de dolari”.

Valeri Kuzmin: „În ceea ce privește planurile companiei ruse Lukoil pentru achiziționarea de blocuri portante de gaz în regiunea de platformă continentală maritimă, acum deținute de corporația americană Exxon, ar trebui să li se pună întrebări administrației Lukoil. Permiteți-mi spă vă reamintesc din nou că Lukoil este o corporație privată independentă. Posibile riscuri asociate cu modificările legislației românești pentru a crește veniturile la bugetul de stat sau pentru a controla tranzacțiile majore în domenii strategice ale economiei sunt afacerile suverane ale României, deși, desigur, afacerile sunt destul de sensibile la „climatul investițional”. Care va fi această situație specifică – va arăta viitorul”.

Valeri Kuzmin: „Anul trecut, s-au purtat negocieri privind crearea, aici, a unui centru oncologic cu tehnologii pe protoni, pe baza tehnologiilor avansate dezvoltate în Rusia, cu finanțarea de la BANCA INTERNAȚIONALĂ DE INVESTIȚII (BII). Cu toate acestea, după „scandalul de spionaj” izbucnit în jurul BII, literalmente din nimic, proiectul a fost înghețat, deși ar fi putut da un impuls semnificativ nu numai luptei împotriva cancerului în România, ci și „turismului medical” din străinătate (cu toate beneficiile comerciale însoțitoare pentru țara dvs.)”.

  • România nu mai este reprezentată de ministrul de finanțe în Banca Internațională de Investiții, fosta bancă a țărilor comuniste, declara, la sfârșitul anului, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Radio Europa Liberă. Pe vremea când era senator, Cîțu îl acuzase pe predecesorul său la MF, Eugen Teodorovici, că ar avea imunitate diplomatică oferită de Moscova și că nu plătește taxe statului român fiindcă este guvernator al Băncii Internaționale de Investiții.
  • Ce este, însă Banca Internațională de Investiții, peste care a dat brusc un scandal de spionaj izbucnit „literalmente din nimic”, după cum s-a exprimat, luni, ambasadorul Kuzmin? Banca rusească de investiții a luat naștere în 1970 și a fost utilizată de statele blocului comunist, iar România s-a alăturat în 1971. După căderea Cortinei de Fier, activitatea băncii a scăzut, însă a revenit din 2012. Rusia este principalul acționar, însă sediul băncii a fost mutat anul trecut de la Moscova, la Budapesta, ceea ce a făcut ca banca să își extindă baza de investitori. Cu un bilanţ estimat la doar 1,3 miliarde de euro (1,4 miliarde de dolari), „banca supranaţională” nu este nici măcar printre cele mai mari 10 instituții financiare din Ungaria, dar va avea un personal de aproximativ 100 de angajaţi. Acest lucru a provocat îngrijorarea că Budapesta nu deschide uşa numai bancherilor. „Este mai probabil să facă din Budapesta un centru de informaţii rusesc, decât un centru financiar”, a declarat Andras Biro-Nagy, de la Policy Solutions, un think-tank liberal cu sediul la Budapesta. CEO-ul IIB, Nikolai Kosov, reprezintă o altă îngrijorare. Părinţii lui erau amândoi ofiţeri KGB în Ungaria, pe când sovieticii înăbuşeau revoluţia din 1956 a Ungariei. El este, de asemenea, un confident Putin, potrivit lui Attila Ara Kovacs, membru al Parlamentului European pentru partidul de opoziţie Demokratikus Koalicio, care face parte din subcomisia de securitate şi apărare a PE. Detalii – AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here