Revoluția climatică declanșată de SUA

Sursa: Pixabay

Preşedintele SUA, Joe Biden, a prezentat zilele trecute, la Summit-ul privind clima, un obiectiv ambiţios de reducere a emisiilor poluante. În esență, e vorba de dublu, față de momentul actual. The Economist remarcă faptul că noua administrație de la Washington a făcut pasul în direcția preluării conducerii internaționale în acest domeniu-cheie și explorează șansele de succes ale țintelor fixate de Joe Biden. Vechiul angajament al SUA consta în reducerea emisiilor cu 26-28%, până în 2025. Acum, e vorba de 50-52%, până în 2030.

<< Summit-urile liderilor globali combină întotdeauna, în proporții variate, fastul, substanța, scăpările și decorul discutabil. Prima zi a summitului virtual al președintelui Joe Biden, din 22 aprilie, nu a fost diferită. Au existat declarații mărețe și rafale de comunicate de presă. Președinții au vorbit din birouri împodobite cu steaguri. Domnul Biden împreună cu John Kerry și Antony Blinken – trimisul american pentru climă și, respectiv, secretarul de stat – stăteau la un birou curbat în jurul unui petec de iarbă ciudat de zgârcit. Și s-a lăsat o lungă tăcere când președintele american și majoritatea oamenilor de stat de rang înalt așteptau stingheri, în timp ce se uitau la un ecran imens pe care putea fi văzut Vladimir Putin plictisit și vag enervat.

Altfel, întâlnirea a fost una fără precedent: un semn al hotărârii domnului Biden de a afirma conducerea americană în chestiunea climei, după ani de abdicare, sub Donald Trump. La începutul Summit-ului de două zile, el a stabilit un obiectiv pentru reducerea emisiilor americane cu 50-52% sub nivelurile din 2005, până în 2030. Casa Albă speră că alte țări își vor stabili propriile obiective îndrăznețe înainte de următoarea mare conferință a ONU privind clima, cea de la Glasgow din noiembrie. La sfârșitul primei zile a Summit-ului, hotărârea domnului Biden era clară. La fel era și dificultatea sarcinii de urmat.

Prin unele dintre măsuri, Summit-ul părea deja un succes calificat. Domnul Biden a convins atât aliații, cât și adversarii să participe, chiar dacă declarațiile lor au fost uneori vagi. Peședintele Chinei, Xi Jinping, a declarat că „va limita strict creșterea consumului de cărbune”.

Domnul Biden și-a arătat seriozitatea stabilind o țintă ambițioasă sau o contribuție determinată la nivel național (NDC). Ținta lui s-a potrivit cu cea sperată de activiștii de mediu. Acest lucru este considerat un progres real pentru un președinte american, chiar dacă Trump nu stabilise o barieră subterană. Acordul de la Paris cere un NDC, pe care Trump l-a respins și față de care domnul Biden a reînnoit angajamentul Americii. Japonia și Canada au anunțat și ele noi ținte. O analiză a Rhodium Group arată că noul NDC al Americii este printre cele mai ambițioase din lume.

Alți lideri au motive să privească cu scepticism promisiunile americane. În anii 1990, administrația lui Bill Clinton a negociat protocolul de la Kyoto, dar Senatul a refuzat să îl ratifice. Barack Obama a presat pentru acordul de la Paris, pentru ca domnul Trump să declare, în 2017, că America se va retrage. Domnul Obama a promis că va furniza 3 miliarde de dolari ca finanțare pe dosarul schimbărilor climatice, pentru țările mai sărace; 2 miliarde sunt încă în suspensie.

Domnul Biden a încercat să restabilească credibilitatea Americii. În prima zi ca președinte, el a anunțat că America se va alătura din nou acordului de la Paris. Proiectul său pentru infrastructură, prezentat în martie, include sprijin pentru mașinile electrice, sursele regenerabile de energie și inovarea energetică, precum și un standard de energie electrică curată care necesită ca sistemul de alimentare să fie fără emisii, până în 2035. Dacă va fi adoptat, planul va deveni cel mai important cadru legislativ american pentru climă din toate timpurile.

Cu toate acestea, eforturile domnului Biden se confruntă cu provocări atât în țară, cât și în străinătate. Environmental Defense Fund, un grup de cercetare și de advocacy, a cerut o țintă „ambițioasă și credibilă” pentru emisiile americane, dar aceste trăsături se pot exclude reciproc. Opoziția republicană ar putea face ca proiectul de lege privind infrastructura, promovat de domnul Biden, să nu treacă de Senatul.

Chiar dacă ar reuși, s-ar putea să nu asigure o reducere de 50% a emisiilor până în 2030. Climate Action Tracker, un grup politic, consideră că cel puțin 95% din vânzările de mașini din America trebuie să fie cu zero emisii, până în 2030. Domnul Biden propune sprijin pentru mașinile electrice, dar fără un termen pentru eliminarea treptată a celor pe bază de benzină. „În cele din urmă, vom avea nevoie de o legislație climatică suplimentară, sub formă de standarde, obligații, un preț al carbonului”, susține Jason Bordoff, fost consilier al lui Barack Obama și co-decanul Școlii Climatice a Universității Columbia.

Încercarea domnului Biden de a încuraja decarbonizarea în străinătate nu este mai simplă. La summitul domnului Biden, Andrés Manuel López Obrador, președintele Mexicului, a vorbit despre legarea cooperării climatice de un acord mai larg privind imigrația. Cel mai important partener străin al Americii este cel cu care relațiile s-au redus cel mai puternic. Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă ca China să reprezinte mai mult de jumătate din revenirea consumului de cărbune din acest an. Într-o vizită la Shanghai de luna aceasta, dl. Kerry a cerut ca clima să fie o problemă „independentă”. Li Yifei, profesor de studii de mediu la NYU Shanghai și coautor al „China Goes Green”, o analiză a politicii de mediu chineze, susține că clima este imposibil de separat în dezbaterile asupra influenței geopolitice, a proprietății intelectuale sau a politicii industriale. „Schimbările climatice, prin definiție, nu sunt o problemă autonomă”, susține el.

Într-adevăr, acțiunea domnului Biden privind clima poate fi caracterizată atât ca una de concurență, cât și de cooperare. China a susținut demult industriile interne de energie curată și proiectele energetice străine. Domnul Biden intenționează ca America să își mărească rapid investițiile în ambele. În America, domnul Biden vrea să investească în inovarea energetică și în producția ecologică, pentru a contesta dominanța Chinei de până în prezent. „Este dificil să ne imaginăm că Statele Unite vor câștiga competiția strategică pe termen lung cu China dacă nu putem conduce revoluția din energia regenerabilă”, a explicat Blinken, la începutul acestei săptămâni.

În străinătate, domnul Biden vrea ca America’s Development Finance Corporation să aloce cel puțin o treime din investițiile noi pentru climă, din 2023. Lucrând cu băncile multilaterale de dezvoltare, America ar putea oferi țărilor mai sărace o alternativă curată față de centralele de cărbune susținute de China. Pe măsură ce țările sărace și cu venituri medii se luptă cu datoriile, Casa Albă a semnalat sprijinul pentru o reducere legată de climă. Dl Bordoff atrage atenția asupra reducerii datoriilor din anii 1980, legată de investițiile în biodiversitate. „S-ar putea imagina un soi de schimb climă contra datorie, pentru a stimula investițiile în energie cu emisii reduse de carbon”, spune el. Summitul domnului Biden este atât de reușit pe cât s-ar fi putut aștepta în mod rezonabil. Cea mai importantă lucrare rămâne în continuare. >>

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here