Să nu uităm, totuși, de incendiile PSD

INQUAM/George Călin

Spitalele PSD sunt ignifuge, în ele nu se moare din cauza infecțiilor nosocomiale, nu există cazuri de malpraxis, nici informații ca s-ar lua șpăgi de la pacienți, nici că aparatura lipsește, nici că medicamentele trebuie cumpărate de familie, nici că…, nici că… și, bineînțeles, nici că….

Într-o Românie cu un sistem de sănătate atât de cariat, spitalele PSD sunt ceva ieșit din comun, o minune chiar, o vrajă pe care rațiunea e incapabilă să o pătrundă.
Pilonii acestei reușite sunt invizibili, resorturile acestei realități par mai secrete decât dosarele OZN. Aparent, chiar și celei mai curioase firi din universul cunoscut îi va fi imposibil să investigheze, afle și publice rețeta succesului.

Aparent…

Căci, așa cum viața cel mai adesea bate filmul, realitatea e infinit mai simplă, dacă ochii cu care o privești sunt larg deschiși, mintea relativ brici și, foarte important, dacă onestitatea funcționează la 100% din capacitate.

Oameni ca Vasile Dâncu, de pildă, ar bifa liniștit primele două criterii, dar au o suferință cronică în ceea ce-l privește pe al treilea.

Un dram de onestitate i-ar ajuta pe acești făuritori de narațiuni specifice războiului psihologic să elucideze rapid, din scaun, marele mister al victoriei inexplicabile a spitalelor PSD în fața realității obiective. În doi timpi și trei mișcări, acești arhangheli oportuniști și cinici ar stabili irevocabil că spitalele PSD nu iau foc, nu sunt incubatoare de bacterii, sunt imune la șpăgi și alte defecțiuni criminale nu pentru că sunt superbe, ci pentru că pur și simplu nu există.

Din cele opt spitale regionale, promise în campania cu care a câștigat alegerile din 2016, PSD a reușit să nu ridice nici măcar unul. La momentul noiembrie 2019, deci după trei ani de guvernare și trei guverne, toate ale lor, cu o majoritate confortabilă în Parlament, acces la total la fonduri europene și cu toate butoanele bugetului național sub propriile degete, social-democrații ajunseseră cu spitalele regionale promise la stadiul de studii de fezabilitate ori alocare de terenuri.

Sigur, dacă timpul ar mai fi avut răbdare cu ei, poate că prin secolul XXII ar tăiat primele panglici. Însă timpul s-a scurs implacabil, sub insuportabila presiune a priorităților reale ale PSD: imunizarea hoților, prin vaccinarea cu noi legi ale justiției, cumpărarea liniștii, prin măriri de pensii la niveluri nesustenabile și umflarea aparatului bugetar, deopotrivă pentru propriile pile și ca acont pentru liniștea la următoarele runde de alegeri.

Investițiile lipsa din sănătate, pe care le deplâng cei prea puțin onești nu au întârziat în ultimele luni, ci ani de-a rândul, sub seriile nesfârșite de guvernări PSD (pe față sau din culise).

ne vine vestea dramei de la Institutul ”Matei Balș”. În loc să facem investiții în infrastructura unor spitale uzate moral și fizic, marea bătalie politică este pentru împărțirea posturilor de conducere din spitale și pentru achiziții direcționate clientelar.

Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național al PSD, pe Digi24.ro

Partidul nu s-a putut abține de la terorismul sanitar nici măcar atunci când societatea civilă a reușit să ridice un spital pentru copiii bolnavi de cancer, grație inițiativei ONG-ului Dăruiește viață. Guvernarea PSD a resuscitat atunci practicile guvernării PCR, încercând, în final fără succes, să naționalizeze finanțarea. Anterior, colegii lui Vasile Dâncu se chinuiseră chiar să „naționalizeze” sectorul ONG de-a dreptul, căci modelul putinist li se păruse prea aproape și mult prea de succes încât să rateze ocazia.

La fel, Bucureștiul dârdâie de frig, se sufocă de poluare și se sugrumă în trafic în primul rând pentru că ultimul primar general al PSD, venit după un predecesor „independent”, dar tot de la PSD, a preferat să finanțeze orice altceva decât rezolvarea problemelor sistemice ale Capitalei.

Drama de la Institutul „Matei Balș” e uriașă, iar actualul guvern și actuala administrație bucureșteană nu pot fugi de răspunderea care le e în fișa postului acum, iar instituțiile statului sunt obligate să acționeze fix invers decât o făceau când se aflau sub papucul PSD: cu maximă transparență și măsuri adecvate situației. La fel, coaliția va comite o eroare monumentală, cu repercursiuni electorale certe, dacă va fi tentată să bage gunoiul sub preș, în loc de a da drumul la reformele și investițiile pe care le-a promis și pentru care a fost votată.

Dar cohorta de bocitori de la PSD trebuie tratată așa cum se cuvine: cu răspunderea istorică pentru urmările tragice ale bombelor cu efect întârziat pe care le-a lăsat moștenire.
În fine, dacă la „Matei Balș” li se pare acum că lucrurile nu au stat cum trebuie, Dâncu și colegii ar face bine să treacă la o „analiză” onestă a propriei decizii, de a-l introduce în Parlament, pe lista PSD, pe cel care multă, multă vreme a condus acest mare spital, Adrian Streinu-Cercel.

Simțul măsurii i-ar fi dictat lui Dâncu și întregului PSD să tragă aer în piept și să tacă, măcar e data asta.

2 COMENTARII

  1. Nu exista simtul masurii la psd, in consecinta ascund sub pres propria colosala vina pentru situatia a tot ce nu merge in tara asta, si ataca feroce coalitia de guvernare din momentul actual.

  2. Nu ca aș tine cu psd….departe de mine Gandul asta, dar omul are dreptate!!!, ..bun ai csdtogat alegerile parlamentare treci dracului la treabă…suntem în februarie și încă sa bat pe funcții,posturi…sunteți o rusine națională…în special pnl-ul lui bețivul de orban…!!..acest partid nenorocit fără nici o tangență cu adevăratul pnl al lui câmpeanu, este un căcat împrăștiat de partid ,locul unde scursurile din toate partidele și-au găsit loc….caz concret rareș bogdan, blaga,falca, chirica…..duceți-vă dracului de nenorociți…poate da dumnezeu drăguțul să nu mai auzim de voi cat de curând…la puscherie….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here