Spitalul Modular de ATI pentru pacienții COVID, construit din donațiile a 250.000 de români, funcționează de astăzi la capacitate maximă

Spitalul modular de Terapie Intensivă construit de Asociația Dăruiește Viață din donațiile a peste 250.000 de români va funcționa la capacitate maximă începând de luni.

22 de pacienți COVID erau internați în acest weekend în spitalul modular, iar de astăzi pornește în forță și secția de Terapie Intensivă, anunță Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoarele Asociației Dăruiește Viață.

Spitalul modular COVID construit de Dăruiește Viață este cel mai performant de acest fel din România. La nevoie, spitalul poate găzdui și trata 38 de pacienți COVID în stare critică, care au nevoie de îngrijire în Terapie Intensivă.

„22 de pacienți internați în modular. De luni pornește în forță și terapia intensivă. Pentru că ‘un ONG’ a adus o mare parte din echipamentele necesare, iar Societatea Română de Terapie Intensivă (mulțumim profesorului Dorel Săndesc) a trimis 6 ventilatoare pentru ventilație mecanică invazivă”, spune într-o postare pe Facebook Oana Gheorghiu, vicepreședintele Asociației Dăruiește Viață.

„Purtați mască. Păstrați distanța. Spălați-vă pe mâini serios și des. Nu vreți să ajungeți la spital. Chiar nu vreți!”, adaugă Oana Gheorghiu.

Construcția spitalului a costat aproximativ 2,2 milioane de euro, iar o echipă de aproximativ 70 de oameni a lucrat zi de zi pe șantier pentru finalizarea proiectului, într-un moment în care întreaga Românie era închisă – în perioada aprilie-iunie 2020.

Dăruiește Viață a achiziționat și echipamentele necesare pentru funcționarea spitalului și a montat inclusiv tancuri de oxigen pentru gaze medicale, necesare în Terapie Intensivă. Gaze medicale, instalație de filtrarea a aerului, stație de clorinare a apei, instalație de sterilizare a instrumentarului medical, laborator, rampe medicale mobile, paturi, noptiere, trolere medicale, instalație de apelare a asistentelor, control acces și detectoare de incendiu, infuzoare, perfuzoare și barbotoare – sunt câteva dintre dotările spitalului.

Bâlbele autorităților

HotNews.ro scria, săptămâna trecută, că cel mai performant spital modular COVID din România era, în mod inexplicabil, folosit doar parțial de autorități, la o lună de când spitalul era gata.

Cu toate că spitalul a fost gata în iunie, acum mai bine de o lună, autoritățile s-au bâlbâit săptămâni întregi până să găsească personalul necesar, iar ventilatoarele – singura dotare pusă la dispoziție de autorități, celelalte fiind deja asigurate de Dăruiește Viață – s-au lăsat așteptate.

Spitalul Elias a solicitat inițial la Direcția de Sănătate Publică aviz de spital de Terapie Intensivă COVID pentru spitalul modular construit din donații în curtea sa. S-a răzgândit însă la foarte scurt timp și a solicitat doar aviz de spital tampon (spital de triaj), declara, pe 18 iulie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru HotNews.ro.

Nelu Tătaru mai spunea atunci că Ministerul Sănătății a fost legat de mâini și de picioare în acest caz, solicitarea pentru aviz neputând veni, conform legii, decât din partea spitalului Elias, care nu se află în subordinea ministerului, ci a Academiei Române.

Nelu Tătaru mai declara, pe 18 iulie, pentru HotNews.ro, că a convenit chiar în acea zi, împreună cu managerul Spitalului Elias, ca spitalul modular să fie folosit ca spital ATI COVID. Nelu Tătaru afirma atunci că speră ca procedura și acordarea avizului de către Direcția de Sănătate Publică București să nu dureze mai mult de două zile, iar spitalul să poată fi apoi folosit, deoarece „este nevoie de el”, spunea ministrul Sănătății.

În cele două săptămâni trecute de atunci, spitalul a fost folosit însă doar parțial – a avut internați câțiva pacienți infectați cu coronavirus, de la forme ușoare până la forme mai grave, dar nu în Terapie Intensivă. Motivele: lipsa personalului și lipsa ventilatoarelor și a monitoarelor – singurele dotări cu care urmau să vină autoritățile.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, explica marțea trecută, pentru HotNews.ro, că spitalul va funcționa ca secție ATI cu aproape jumătate dintre paturi – 12-14 paturi – iar restul vor fi folosite pentru pacienții cu forme medii ale bolii. O explicație ar fi aceea că o parte dintre paturi vor găzdui și pacienți post-ATI – care ies din faza critică, dar vor fi îngrijiți tot acolo.

Raed Arafat mai spunea atunci că spitalul urma să fie 100% funcțional într-o zi – două și că avea, în acel moment, toate dotările necesare. Cea mai mare problemă, care a dus la această întârziere, a fost legată de detașarea personalului medical, afirma șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Concret, legea care prevede posibilitatea detașării personalului medical, voluntar sau nu, în spitale COVID, este în vigoare de aproape două săptănâni. Personalul nu poate fi detașat însă obligatoriu imediat și trebuie parcurse mai întâi alte etape, a explicat Raed Arafat.

Raed Arafat a adăugat și că numărul de paturi pentru pacienți COVID din zona Capitalei, inclusiv paturi de Terapie Intensivă, a fost suplimentat prin introducerea Spitalului Județean Ilfov pe lista spitalelor COVID. Unitatea medicală are și 15 paturi de Terapie Intensivă.

De cealaltă parte, Carmen Uscatu, președintele și fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, sublinia, săptămâna trecută, că deși spitalul modular este gata de peste o lună, autoritățile au fost luate, ca de obicei, pe nepregătite: „Dăruiește Viață a construit spitalul modular la Elias tocmai pentru că, aflându-se în curtea unei unități funcționale, va beneficia de o echipa medicală capabilă să organizeze activitatea medicală în acest spațiu. Spitalul Elias și Ministerul Sănătăţii, împreună cu societățile profesionale, ar fi trebuit să se organize și spitalul modular să fi avut încă de acum o lună, când l-am finalizat noi, personalul pregătit. Dar na, pe noi și succesiunea anotimpurilor ne ia prin surprindere, nu doar COVID 19.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here