Umbrele istoriei. Neculai Constantin Munteanu explică de ce s-a temut Carlos Șacalul să îl ucidă pe generalul Pacepa

Moartea fostului general de Securitate Ioan Mihai Pacepa a suscitat un iureș de controverse în spațiul public din România. Unele voci l-au caracterizat ca fiind un patriot, altele au văzut în acesta un personaj corupt. Neculai Constantin Munteanu, una dintre cele mai cunoscute voci de la Radio Europa Liberă, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre efectele la fuga lui Pacepa în SUA şi serializarea cărţii „Orizonturi roşii” la postul de radio, dar nu numai.

Poate că unul dintre cele mai cunoscute episoade de thriller legate de fuga lui Pacepa în Statele Unite îl reprezintă intrarea pe fir a celebrului terorist Carlos Șacalul, pe care Departamentul Securității Statului (DSS) ar fi vrut să-l angajeze pentru a-l lichida pe general.

„Îndată după fuga lui Pacepa, DSS a cochetat cu ideea de a-l utiliza pe Carlos pentru lichidarea lui Ion Mihai Pacepa. Afacerea nu s-a făcut niciodată, Carlos se ferea ca de ciumă de CIA şi de Mossad. Informaţia despre intenţiile româneşti a transpirat repede şi, în octombrie 1980, în timpul unei vizite la Bucureşti, adjunctul secretarului de stat, John Berry, îl avertiza pe Ştefan Andrei, ministrul de Externe al României, că Statele Unite ştiau că România încerca să-l lichideze pe Pacepa cu ajutorul unui comando arab şi că tentativele de a pune în practică acest plan vor avea „consecinţe grave”. În singura vizită făcută în Europa, la Paris, după defectare, experţii francezi au rămas uimiţi de noua fizionomie pe care o avea Pacepa, în orice caz alta decât cea pe care o ştiau. Pacepa a aşteptat răbdător şi şi-a văzut fiica, supravegheată de Securitate zi şi noapte, la puţine zile de la căderea lui Ceauşescu. Kukliński (Ryszard Jerzy Kuklinski, colonel al armatei poloneze – n.r.) şi-a luat băieţii cu el, dar amândoi au dispărut în condiţii misterioase. Unul de pe un mic iaht în Oceanul Atlantic, celălalt într-un accident într-un campus studenţesc. Maşina care a produs accidentul a rămas la locul faptei, dar în ea nu s-a găsit nicio amprentă, iar şoferul a dispărut fără urmă. După căderea comunismului, şi Kukliński, şi Pacepa au fost reabilitaţi. Cine credeţi că s-a opus ani de zile reabilitării lui  Kukliński? Lech Walesa şi Adam Michnik, două figuri emblematice ale Solidarităţii. Pasămite Kukliński îşi trădase Patria. Şi la Pacepa s-au opus unii şi alţii, însă a prevalat mirajul NATO şi sprijinul american pentru această operaţiune”, povestește Munteanu în interviu.

Ryszard Jerzy Kukliński a furnizat americanilor, între 1972 şi 1981, circa 35.000 de pagini cu documente secrete referitoare la Polonia şi la Tratatul de la Varşovia. Colonelul „a fost scos de CIA din Polonia, în decembrie 1981, împreună cu familia, soţia şi doi copii. Niciun ziar din România, pe atunci le citeam pe toate, aproape, nu a publicat informaţia. În materie de spionaj şi de eşecuri în materie, ţările comuniste surori sufereau împreună, dar în tăcere”.

Cum îl descrie Neculai Constantin Munteanu pe Ioan Mihai Pacepa?

„Cred că n-a fost nici înger, dar nici demon. În felul lui şi păstrând toate proporţiile, pentru unii a fost un erou, pentru alţii, trădător. Depinde la ce capăt al puştii se afla acuzatul sau acuzatorul. A fost un erou pentru toţi anticomuniştii de aici şi de departe, şi un trădător pentru comuniştii puri şi duri şi pentru toţii agenţii Securităţii protejaţi de imunitate diplomatică, dar şi pentru cei plantaţi în adormire în Occident. Toţi aceştia au fost chemaţi peste noapte în România, de unde n-au mai ieşit niciodată, după ce se dedulciseră la bunăstarea şi la binefacerile comuniste. Pentru toţi aceştia, Ion Mihai Pacepa a fost un trădător. Şi, în general, Pacepa a fost un trădător pentru toţi cei care confundau România cu Partidul Comunist, şi poporul român cu clanul Ceauşescu şi cu aparatul lor de represiune. În rest, Pacepa a demascat natura criminală a partidului comunist şi a Securităţii, aducând prejudicii ireparabile regimului de la Bucureşti, un regim scelerat, condus de un scelerat, în complicitate adâncă cu aparatul său de represiune. Pacepa a susţinut că s-a hotărât să dezerteze în clipa în care Nicolae Ceauşescu i-a cerut explicit să ucidă un om. Nu, spun detractorii săi, a fugit când a simţit că va fi arestat pentru corupţie. Însă Pacepa era produsul sistemului care l-a creat şi pe care l-a servit. Iar sistemul era corupt până la os, era corupt din naştere. Bazele corupţiei au fost puse în ziua în care comunismul a inventat noţiunea de nomenclatură. Iar pentru servirea acestei caste cu bunuri la care nu aveau acces muritorii de rând s-a inventat ceea la noi s-a numit gospodăria de partid. Dezvăluirile lui Pacepa au arătat lumii mizeria din curtea din dos a unui regim care se dorea independent de Moscova, unde se practica pe scară largă traficul de persoane şi de armament, spionajul industrial, extorcarea de bani, furtul, minciuna, mita, corupţia etc.”

Mai multe detalii – AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here