Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor, transformate în secții ATI. „Foarte puțini dintre acești pacienți pleacă acasă”

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Suntem mai rău decât în toamna trecută, „situația nu este deloc roză, iar valul acesta nu se compară cu precedentele”, avertizează Bogdan Oprița, medicul șef al UPU SMURD București și șeful Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca, într-un interviu acordat HotNews.ro. În spitalele de urgență din București, pacienții COVID, unii dintre ei intubați sau conectați la oxigen, așteaptă cu zilele în UPU eliberarea unui loc la Terapie Intensivă, iar medicii sunt nevoiți să pună tărgi supranumerare pentru a îi putea ajuta pe toți.

În acest moment, pentru zona dedicată pacienților COVID-19, „avem 16 paturi. Zilnic, în Unitatea de Primiri Urgențe se rulează undeva spre 40 de pacienți și în permanență aceste paturi sunt ocupate. În funcție de momentul orar în care pacienții se prezintă, avem de-a face cu 20 de bolnavi în același timp, uneori și 23. Așadar, suntem forțați să punem tărgi supranumerare, scaune, pentru a îi putea examina, pune la oxigen pe acești oameni și așa mai departe”, povestește medicul Bogdan Oprița, șeful Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Floreasca.

Unii dintre acești pacienți „vin într-o stare foarte gravă și necesită protezare respiratorie, adică să fie intubați și conectați la un aparat de ventilație mecanică sau ventilație non-invazivă, care presupune tot conectarea la un ventilator. Alții necesită oxigen în fluxuri de oxigen crescute, iar alții necesită oxigen în fluxuri cvasi-normale, adică 10-15 litri. Foarte puțini dintre acești pacienți pleacă acasă.”

Aceeași situație este și în celelalte spitale de urgență din București, spune medicul Bogdan Oprița: „Pacienții care sunt în Unitățile de Primiri Urgențe – și nu numai de la spitalul nostru, și de la Universitar, și de la Sfântul Pantelimon, și de la Bagdasar, și de la Elias – sunt internați (direct în UPU – n.red.) și împreună cu colegii noștri de la Terapie Intensivă, de la Boli interne, îi vedem, se stabilește tratamentul, primesc medicația, primesc oxigen.”

Bogdan Oprița spune că în spitalul în care lucrează, Spitalul de Urgență Floreasca, s-a înregistrat zilele acestea un record: „Spre exemplu, zilele acestea am avut un record: după 17 zile de stat în Unitatea de Primiri Urgențe, o pacientă a fost internată.”

Spre deosebire de anul trecut, în primele valuri ale pandemiei, mulți dintre pacienții COVID care vin acum la spital nu au comorbidități și au vârste relativ tinere – 40, 45 de ani, explică medicul Bogdan Oprița.

Fiind mai puternici ca stare de sănătate, ei necesită, de regulă, internare pe o perioadă mai îndelungată, astfel că eliberarea unui pat de spital durează mai mult: „Astfel, un pat, fie că este în UPU, în ATI sau într-o secție uzuală cu oxigen – de boli interne, de pneumologie sau de boli infecțioase – necesită un timp mai mare de internare. Mortalitatea intraspitalicească era mai crescută la pacienții mai în vârstă, cu alte afecțiuni, era mai crescută și se producea mult mai repede. Acum, dacă decesul se produce, se produce după un timp mai lung, sau acești pacienți, datorită stării de sănătate mai bune și lipsei comorbidităților, supraviețuiesc. Dar vindecarea în aceste forme medii și severe durează mai mult timp. Dacă un bolnav ajunge în Terapie Intensivă, durata lui de spitalizare este de 20 de zile. Rulajul pacienților pe paturile de spital este acum mai lent. Din acest motiv, avem nevoie de mai multe paturi.”

Practic, ordinea de intrare pe un pat de ATI este dată de gravitatea fiecărui caz, spune Bogdan Oprița: „Dacă, de exemplu, un pacient sosește astăzi în UPU și stă acolo 4 zile, după 4 zile va ajunge la ATI dacă se eliberează un loc în București, pentru că poate să vină un bolnav mai grav decât el, care are întâietate. Acesta a fost și motivul pentru care respectiva pacientă a stat timp de 17 zile la noi în Unitatea de Primiri Urgențe.”

Articolul integral – AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here