Valurile de căldură ucid un număr-record de oameni. Noua „boală” ar putea urma, parțial, modelul Covid

Foto: INQUAM/George Călin

„Până în această vară, satul siberian Verkhoyansk renumit pentru că este cea mai rece așezare umană, la nord de cercul polar arctic, cu un record de -67,8° C. Cu toate acestea, în iunie, Verkhoyansk a revendicat un alt record: de cea mai fierbinte așezare, la nord de cercul arctic. Satul a înregistrat o temperatură maximă de 38° C, în condițiile în care maxima obișnuită de vară este de aproximativ 20° C”, scrie The Economist.

„Potrivit World Weather Attribution, este de 600 de ori mai probabil temperaturile ciudate din vara asta să fi fost rodul schimbărilor climatice provocate de om. Pe măsură ce cresc emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, valori extreme ale căldurii, precum cea din Verkhoyansk, devin tot mai frecvente. Potrivit unui nou raport citat de revista Lancet, acest lucru pune un număr din ce în ce mai mare de vieți în pericol.

O lume care se încălzește prezintă multe pericole, inclusiv inundații, poluare și răspândirea bolilor, dar cercetătorii au identificat valurile de căldură drept una dintre cele mai izbitoare amenințări. Persoanele care locuiesc deja în cele mai fierbinți regiuni sunt cele mai expuse, dar, indiferent de locație, persoanele în vârstă și cele cu probleme de sănătate preexistente, cum ar fi bolile de inimă, tind să sufere cel mai mult. Studiul a coroborat date privind populația cu datele orare ale temperaturii, culese de la European Centre for Medium-Range Weather Forecasts, pentru a urmări expunerea persoanelor vulnerabile la valuri de căldură.

Anul trecut, persoanele în vârstă de peste 65 de ani au îndurat, combinat, 2,9 miliarde de zile în plus de căldură extremă, comparativ cu reperul, perioada 1986-2005. Aceasta bate recordul anterior, stabilit în 2016, cu 160 de milioane de zile. India și China au fost printre cele mai afectate, datorită populației numeroase și regiunilor deja fierbinți. Între timp, decesele cauzate de căldură, în rândul persoanelor în vârstă, au crescut cu aproape 54% între 2000 și 2018, potrivit estimărilor cercetătorilor. În 2018, cel mai recent an pentru care sunt disponibile cifrele, valurile de căldură au ucis în jur de 296.000 de persoane de peste 65 de ani. Din nou, China și India au avut cel mai mult e suferit, cu 62.000, respectiv, 31.000 de decese. Germania și America au fost cele mai afectate țări occidentale, suferind aproximativ 20.000 de decese fiecare.

O planetă mai toridă are și alte costuri. Anul trecut, 302 miliarde de ore de lucru au fost pierdute din cauza valurilor de căldură, cu 103 miliarde ore mai mult decât la începutul secolului, potrivit studiului. Productivitatea Indiei a suferit cel mai mult, în parte, din cauza industriei sale agricole mari. În 2018, India a avut a doua cea mai mare producție agricolă, după China, dar puține terenuri agricole sunt irigate, iar producția depinde de muson. În țările cu venituri ridicate, precum America, construcțiile au fost industria cel mai afectată.

Autorii lucrării notează că schimbările climatice prezintă o provocare similară, deși mai puțin acută, a sistemelor de îngrijire a sănătății, așa cum face Covid-19. Pe măsură ce evenimentele meteorologice extreme devin mai frecvente, țările trebuie să identifice cele mai vulnerabile grupuri și să investească în asistența medicală pentru a se asigura că spitalele nu sunt copleșite de șocurile climatice. Dar, ca și în cazul pandemiei, prevenirea ar fi preferabilă tratamentului. Asta va fi greu. Săptămâna aceasta, un raport al Organizației Meteorologice Mondiale a constatat că 2020 va fi unul dintre cei trei ani cei mai calzi, cu temperaturi medii globale de 1,2° C peste nivelurile preindustriale. Până în 2024, se așteaptă să crească la 1,5 ° C”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here