VIDEO | Dan Dungaciu: Cine se așteaptă ca mesajul luptei anticorupție să dispară din arsenalul SUA, nu a înțeles că ține de securitate

Sursa: INQUAM/George Călin

„Ce avantaj poți să-i aduci tu partenerului american și pe care alții din zonă nu pot să i-l aducă?. Asta e important”, subliniază, într-un interviu acordat Universul.net, prof. Dan Dungaciu, președintele Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale de pe lângă Academia Română.

Dungaciu avertizează asupra unei schimbări de paradigmă pe scena internațională și, implicit, în abordarea politicilor SUA în diversele regiuni ale Globului. Inclusiv a polticilor duse în vecinătatea României și pe relația cu Bucureștiul.

Care sunt mizele strategice și setul de nuanțe asociat? Un interviu cu Dan Dungaciu.

„Noua ordine mondială va avea doi actori importanți”

  • Cred că 2019 va rămâne ca un an de tranziție și toate dosarele trebuie citite prin această grilă. Un an de tranziție de la o ordine mondială pe care o știm, o vedem, spre o alta pe care nu o deslușim încă foarte limpede.
  • Din 1990 până de curând am trăit într-o ordine mondială bazată pe un singur hegemon, Statele Unite, și pe un fundament de tip liberal, democratic, economie de piață.
  • Deci baza acestei ordini mondiale a fost că securitatea lumii depinde de democratizare. Expresia cea mai pregnantă a fost aceea că două state care au McDonald’s pe teritoriul lor nu fac război.
  • Asta a fost ideea Statelor Unite. Că dacă vrei să rezolvi o problemă, te duci acolo, faci alegeri libere, democrație, economie de piață și lumea va arăta mai bine. A fost o convingere foarte profundă, pe care Fukuyama a lansat-o în anii ’90. Bill Clinton îi spunea lui Elțin: Boris, nu te mai crampona, globalizarea tot vine, e o fatalitate. Începe de-acuma: faceți economie de piață, alegeri, partide…
  • Asta a fost formula care s-a aplicat la Marea Neagră, în Afganistan, Orientul Mijlociu.
  • În 2003, invazia americană a avut drept consecință democratizarea, ca să zic așa, a regiunilor. Primăvara arabă a avut aceeași idee.|
  • A venit Donald Trump și a zis că tot ce s-a întâmplat până acum, adică lumea creată de America, nu a fost în beneficiul Americii, deci trebuie schimbată perspectiva. De asta spun că s-a încheiat o epocă. Urmează o alta pe care încă nu o deslușim.
  • Toate dosarele pe care noi acum neclarificate țin de epoca încheiată și care nu a rezolvat acele dosare, iar epoca ce stă să vină nu o cunoaștem și nu știm cum va aborda (dosarele) inclusiv Marea Neagră.
  • Să vă dau un exemplu mai concret. Ceea ce vedem acum, formatul Normandia, ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în Republica Moldova, e de fapt sfârșitul unui ciclu început în 1990 prin extinderea frontierei euro-atlantice, dar care acum își caută finalitatea. Cum se termină această extindere? Că este clar că ea s-a terminat. Nu vom mai avea în această regiune extindere europeană și a NATO cel puțin pentru o generație.
  • Discuția legată de formatul Normandia este despre cum stopăm extinderea, despre cum construim acel spațiu care să fie favorabil și pentru unii, și pentru alții, care să nu fie amenințător nici pentru unii, nici pentru alții. Asta este singura problemă legată de Ucraina, de Republica Moldova și de Marea Neagră în general.
  • Iată de ce noi trebuie să privim acum la Marea Neagră nu în termenii vechii ordini mondiale, în termenii unei extinderi occidentale, care să ia în interiorul ei aceste state, pentru că nu le mai ia. De aici și gripajele de la Marea Neagră, de aici și faptul că flancul estic sud al NATO este mai prost plasat decât flancul nordic. Este mult mai puternică prezența occidentală în nord decât la Marea Neagră. Și mă tem că nu se va schimba lucrul ăsta, nu s-a schimbat nici la Summitul de la Londra.
  • Noua ordine mondială va avea doi actori importanți, America și China, alți actori secunzi, dar semnificativi, cum e Federația Rusă, și se va baza pe cu totul și cu totul altceva. Americanii nu vor mai dori să facă peste tot democrație și să democratizeze lumea, că nu le-a ținut chestia asta.
  • Au constatat faptul că, cu excepția extinderii spre est a UE și NATO, practic nu au fost succese strategice, dimpotrivă. Ai stârnit resentimente, globalizarea și liberalizarea au permis Rusiei și Chinei să se ridice și ți-au secătuit resursele interne. Dacă te duci să faci ordine în toată lumea, evident că resursele sunt mai puține.
  • Dacă ar fi să conturez o doctrină Trump, dar e prea devreme să facem asta, Washingtonul a înțeles foarte bine că nu mai trebuie procedat așa. Ideea că dacă vrei să fii cu noi trebuie să fii ca noi a fost ideea fundamentală pentru ordinea mondială bazată pe liberalism.
  • România a fost un succes, așa cum estul Europei până la frontiera cu URSS a fost un succes, marele succes al NATO și al Uniunii Europene și al globalizării din punct de vedere al securității.
  • După aceea lucrurile s-au întrerupt, dar nu de azi, de ieri. Oameni care îmi spun că știu bine politica Washingtonului au declarat că extinderea la Marea Neagră s-a oprit prin 2006-2007 de fapt.

Cum trebuie interpretată absența CNN de la Chișinău în 2009

  • Vă aduceți aminte revoluția Twitter din Republica Moldova, din 2009… A fost de fapt o revoluție „orange”, dar fără CNN. Pentru că s-a oprit extinderea, CNN nu mai era acolo. În 2004-2005 fusese la Kiev, dar la Chișinău nu mai era. Pentru că nu mai era în plan, nu mai era niciun plan. Ceea ce se întâmplase la Chișinău fusese o reacție a solului, a teritoriului, a spațiului respectiv, dar nu mai era o reacție acreditată, ca să zic așa.
  • Mesajele vor fi de așa natură ca zona să fie securizată. Cine se așteaptă ca mesajul luptei anticorupție să dispară din arsenalul american, nu a înțeles că problema legată de corupție e o chestie de securitate, nu de valori sau de persoane.
  • Un spațiu corupt e un spațiu vulnerabil.
  • Atât timp cât doctrina de securitate americană spune că am revenit la perioada bătăliei geopolitice dintre marile puteri, este clar că e nteresată unde-și pune o mare putere piciorul – cum e China, cum e Federația Rusă, într-o măsură mai mică, iar corupția este un element favorizant. Dacă ai un spațiu care este corupt, nu te mai poți baza pe el. De ce? Pentru că vine cineva cu bani mai mulți și-ți schimbă strategia. Corupția este o chestiune de securitate.
  • Relația cu America va deveni și mai pragmatică decât a fost.
  • Până acum, relația cu America s-a desfășurat în contextul euroatlantic, când România era parteneră a Americii în virtutea faptului că era membră NATO și a Uniunii Europene.
  • Când America și UE gândeau la fel, făceam o politică externă și de securitate foarte simplă: ne uitam ce spun ei și spuneam și noi.
  • Când Washingtonul și Bruxellesul nu mai vorbesc la fel, când nici măcar Bruxellesul, în inteiorul său, nu mai vorbește la fel, deja situația se complică.
  • În acest context, relația cu America nu mai poate fi luată ca fiind de la sine înțeleasă.
  • Pentru Donald Trump, dar nu mă refer doar la persoana lui Donald Trump… pentru o persoană care gândește ca Donald Trump, nu mai e suficient să fiți ca noi ca să fiți cu noi. Trebuie să faceți ceva pentru noi ca să fiți cu noi. Trevbuie să aveți o valoare de întrebuințare.
  • Întrebarea fundamentală pentru România este care va fi valoarea ei de întrebuințare în raport cu partenerul american?
  • Nu va mai fi suficientă simpla apartenență la un bloc, car eși el e tot mai greu de gestionat. Multilateralismul nu mai e la modă, ca să zic așa. „Small is beautiful”, adică relația bilaterală devine uneori mai pregnantă.
  • România trebuie să gândească din punctul acesta de vedere. Plecarea unor companii americane din România este o problemă de securizare, nu una de rațiuni strict economice.
  • Americanii dacă își apără ceva la fel de abitir ca trupele, aceia sunt banii. Banii americani sunt element de securizare.
  • De asta România trebuie să fie și mai percutantă decât a fost.
  • Prezența americană concretă este imperios necesară.
  • Trebuie să fim suficient de pragmatici ca să avem valoare de întrebuințare. Asta înseamnă nu doar prezență militară, economică, e foarte importantă, dar și capacitatea de a ajuta partenerul într-un proiect mai mare. Adică diplomația trebuie să fie mult mai activă, mult mai prezentă, mult mai eficace.
  • Ce avantaj poți să-i aduci tu partenerului american și pe care alții din zonă nu pot să i-l aducă? Ăsta e un lucru foarte important.
  • Dacă nu poți să faci asta nu înseamnă că te lasă imediat din brațe, că se destramă UE și NATO, ci că ești irelevant. Marea problemă a României este irelevanța.
  • Devenim irelevanți dacă nu știm să ne mișcăm. Aici e marea problemă. Irelevanța este cea care trebuie să ne preocupe în materie de securitate și politică externă.
  • România nu a pierdut în competițiile de politică externă decât acolo unde nu a participa.
  • În ce mari organizații, la care a pretins că va fi parte, s-a calificat România? De la OECD, Consiliul de Securitate al ONU… am făcut praf ambasada de la Tel Aviv… relația cu Ungaria, relația cu Republica Moldova… Spuneți-mi o performanță dată de noi, nu Uniunea Europeană.
  • Președinția Consiliului UE a fost o chestiune externă, un cadru în care unii ne-am mișcat mai bine, alții mai puțin bine. Dar spuneți-mi o perfromanță pe care noi să ne-o propunem și să o ducem până la capăt.
  • Nici OECD-ul… Să dădeau garanții că în decembrie 2017 ne înscriem în OECD. Suntem în decembrie 2019 și nici nu s-a pus pe agendă.
  • Echivalentul eșecului în politica internă din România a fost foarte pregnant și în politica externă, dar asta nu s-a văzut pentru că nu face breacking news. Cea internă face.
  • Româna trebuie să-și adecveze un pic și modul în care privește realitatea. Dacă o privești prin grilele de acum 10 ani, devine irelevantă realitatea respectivă.
  • Dacă noi toți o să repetăm papagalicește că Donald Trump este un accident al istoriei, că va fi învins în 2020 și va veni Hilary Clinton sau un Hilary Clinton și lucrurile vor reveni la normal, eu cred că e greșit.
  • Nu sunt convins că Donald Trump va pierde, cred că va câștiga. Dar cred că și dacă va veni un alt președinte în locul lui Donald Trump, lucrurile nu vor reveni la situația de dinainte de el. Dinamica este mult mai profundă decât persoana lui Donald Trump. Trump nu este cauza, este și o consecință a unor schimbări profunde în Statele Unite pe care trebuie să o înțelegem.
  • Principala moștenire a guvernării Obama este Donald Trump. Nu a ieșit din neant, ci după opt ani de Obama.
  • La fel, gândirea pe Ucraina și Republica Moldova trebuie făcută din această perspectivă. Să renunță ma povestea cu integrarea europeană, care nu are niciun temei, și să o punem în termeni extrem de pragmatici. Să reușești să europenizezi și să americanizezi interesul de politică externă al României.

Sursa: INQUAM/George Călin

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here