Alegătorii din 21 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi Germania, cele mai mari două state membre, vor încheia duminică alegerile de patru zile pentru Parlamentul European, un scrutin care este de aşteptat să ducă la o orientare mai pronunţată spre dreapta şi să sporească numărul naţionaliştilor eurosceptici, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Alegerile vor influenţa modul în care Uniunea Europeană, un bloc de 450 de milioane de cetăţeni, se va confrunta cu provocări precum o Rusie ostilă, rivalitatea industrială sporită din partea Chinei şi a Statelor Unite, schimbările climatice şi imigraţia.
Alegerile au început joi în Olanda, iar în alte ţări vineri şi sâmbătă, dar cea mai mare parte a voturilor din UE vor fi exprimate duminică, când Franţa, Germania, Polonia şi Spania vor deschide urnele, iar Italia va organiza o a doua zi de vot.
PRIMELE INDICII
Parlamentul European a anunţat că va publica un sondaj la ieşirea de la urne la nivelul UE în jurul orei 20.30 CET (21.30, ora României) şi apoi un prim rezultat provizoriu după ora 23.00 CET (24.00, ora României), când vor fi exprimate ultimele voturi din UE, în Italia.
Prin urmare, rezultatele alegerilor europarlamentare la nivelul UE vor începe să apară abia după ora 24.00, ora României, când se vor închide ultimele urne în Italia. Momentul maxim de suspans va avea loc între 23:15 şi 23:30 CET (luni, ora 0.15 – 0.30, ora României), când se vor primi rezultate provizorii pentru 24 de ţări – toate, cu excepţia Poloniei, Italiei şi Belgiei, scrie The Guardian.
O prefigurare ar putea apărea însă mai devreme, în jurul orei 18.15 CET (19.15 ora României), când vor fi publicate sondaje efectuate la ieşirea de la urne pentru Germania, oferind Europei un prim indiciu dacă se va materializa creşterea aşteptată a extremei drepte.
Alte cinci ţări se află în primul val de sondaje de tip exit-poll: Austria, Cipru, Grecia, Malta şi Olanda.
O oră mai târziu vom fi valabile rezultate din Bulgaria şi Croaţia.
Sondajele la ieşirea de la urne sau alte estimări naţionale pentru Franţa, unde se aşteaptă o victorie mare a RN-ului lui Marine Le Pen, vor apărea între orele 20:15 şi 20:45 CET (21.15 şi 21:45, ora României), când vor fi disponibile şi cele pentru Danemarca şi Spania.
Polonia, România şi Suedia urmează după ora 21:15 CET (22.15, ora României).
UN PARLAMENT ORIENTAT MAI SPRE DREAPTA
Sondajele de opinie prevăd că liberalii pro-europeni şi Verzii vor pierde locuri, reducând majoritatea de centru-dreapta şi centru-stânga şi complicând eforturile de a impune noi legi în UE sau de a spori integrarea europeană.
Mulţi alegători au fost afectaţi de criza costului vieţii, sunt îngrijoraţi de migraţie şi de costul tranziţiei ecologice şi sunt deranjaţi de creşterea tensiunilor geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina. Partidele dure şi de extremă-dreapta au profitat de această nelinişte şi au oferit electoratului o alternativă la mainstream.
Verzii europeni, care se confruntă cu o reacţie violentă din partea gospodăriilor, a agricultorilor şi a industriei aflate în dificultate din cauza politicilor costisitoare ale UE de limitare a emisiilor de CO2, se pare că vor fi printre marii perdanţi.
Previziunile pentru grupul liberal Renew Europe sunt, de asemenea, sumbre, având în vedere că se aşteaptă ca Rassemblement National, formaţiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, să învingă în Franţa Renaissance, formaţiunea centristă a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
CE SE ANTICIPEAZĂ
În Olanda, sondajele la ieşirea de la urne de joi arătau deja că partidul antiimigraţie al naţionalistului Geert Wilders ar urma să câştige şapte din cele 29 de locuri rezervate Olandei în parlamentul UE, de la zero locuri în 2019, confirmând victoria sa importantă de la alegerile naţionale de anul trecut. Partidul său al Libertăţii va avea doar cu un loc mai puţin decât locurile combinate ale unei alianţe între social-democraţi şi Verzi.
În Malta, Partidul Laburist ar fi obţinut cele mai multe voturi în alegerile europene, potrivit premierului Robert Abela. Cu toate acestea, se aşteaptă ca ponderea sa în voturi să scadă şi ar putea avea trei eurodeputaţi în următorul Parlament European, în loc de patru, cât a avut în legislatura trecută. (Malta are şase reprezentanţi în Parlamentul UE, dintre care unul va fi aproape sigur preşedintele Parlamentului, Roberta Metsola, din partea Partidului Naţionalist de opoziţie). Vorbind la postul de televiziune TVM, Abela a declarat că laburiştii au obţinut o „victorie solidă”, dar a recunoscut că „au fost trimise mesaje” de către electorat. Presa apropiată Partidului Naţionalist a declarat că diferenţa dintre cele două partide a fost între 15.000 şi 20.000 de voturi (la alegerile europene din 2019, laburiştii au terminat cu un avans de peste 42.500 de voturi), scrie POLITICO.
În Belgia, alegătorii sunt chemaţi, de asemenea, să aleagă camerele federale şi regionale şi se preconizează că vor susţine în număr record partidul separatist flamand de extremă dreapta Vlaams Belang, deşi acesta ar putea fi totuşi ţinut departe de funcţii prin coalizarea altor partide. Guvernul prim-ministrului Alexander De Croo va rămâne probabil în funcţie în calitate de interimar timp de mai multe luni, până la formarea unei noi coaliţii multipartite.
Se preconizează că Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, va rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, ceea ce plasează candidatul său la şefia Comisiei Europene, actuala preşedintă Ursula von der Leyen din Germania, în pole position pentru a fi numită pentru un al doilea mandat. Cu toate acestea, ea ar putea avea nevoie de sprijin din partea unor naţionalişti de dreapta, cum ar fi Fraţii din Italia ai premierului italian Giorgia Meloni, pentru a asigura o majoritate parlamentară, ceea ce le-ar oferi lui Meloni şi aliaţilor mai multă influenţă.
De asemenea, Parlamentul în ansamblu va vota şi, de multe ori, va modifica o mulţime de acte legislative aşteptate în următorii cinci ani. Schimbarea spre dreapta înseamnă că ar putea fi mai puţin entuziast în ceea ce priveşte politicile privind schimbările climatice şi reformele necesare pentru extinderea UE, în timp ce este entuziast în ceea ce priveşte măsurile de limitare a imigraţiei.
